Germană
Deutsche Sprache
Deutsche Sprache
95-100 milioane (țări cu limba oficială), 120 milioane (toate țările)
Germania, Austria, Elveția, Italia (Tirolul de sud), Liechtenstein, Luxemburg, Belgia, UE, Consiliul Nordic
Franța (1.2 millioane), Brazilia (0.9 millioane), Rusia (850,000), Africa de Sud (300,000 - 500,000), Kazahstan (360,000), Polonia, Ungara, România, Italia, Republica Cehă, Namibia, Danemarca, Slovacia, Orașul Vatican(Garda Elvețiană), Venezuela (Colonia Tovar)
Statele Unite, Argentina, Canada , Mexic, Australia, Chile, Paraguay, Noua Zealandă, Bolivia, Olanda, UK, Peru, Spania, Polonia, Israel, Norvegia, Ecuador, Ucraina, Republica Dominicană, Grecia, Irlanda, Belize
Germana este limbă oficială în şapte ţări UE şi cea mai răspândită a Uniunii. Cu toate acestea, nu este o limbă internaţională precum engleza, franceza, spaniola sau portugheza. În primul rând , emigraţia germană către alte continente, deşi , importantă, a fost individuală şi fără un stat, fără sprijin-susţinere militară sau culturală a unui imperiu. Astfel au fost absorbiţi cu timpul milioane de colonişti germani în Americi, în Africa de Sud şi Oceania de către ţara lor de adopţie şi şi-au pierdut limba. În al doilea rând, cele două războaie mondiale au redus teritoriile vorbitoare de germană şi au condus la pierderea interesului(exprimare blândă) şi la închiderea instituţiilor culturale ca şcoli în ţări precum SUA şi Brazilia. O excepţie notabilă a declinului general a germanei: comunitatea amish în Statele Unite cu o creştere anuală(!) de aproape 5%; teoretic, ei ar putea fi cel mai mare grup de populaţie americană de aici, la sfârşitul secolului.
Schimbări consonantice în germana veche
(bdg→ptk, th→d, v→b, k→ch, p→pf, t→ts/ss)
Hohenstaufen : standard literară cu bază alemanică
Extinderea spre est
Statul Ordinului Teutonic în Baltica. Idiş timpuriiu
(Germana mijlocie cu caractere/litere ebraice)
Liga hanseatică-Hansa. Administraţia în germana de jos
Presa tipărită (Gutenberg)
Emigrația maselor în America
Germana superioară standard devine limbă vorbită
Standardizare
A doua conferinţă ortografică
Reforma ortografiei
Secol | Cu modificări (germana veche) | Fără modificări (engleză) | |
---|---|---|---|
d→t | 2-4 | gut | good |
p→ff | 4/5 | Schiff | ship |
t→ss | 4/5 | essen | eat |
k→ch | 4/5 | machen | make |
t→ts | 5/6 | Zehe | toe |
p→pf | 6/7 | Apfel | apple |
ß→b | 7/8 | geben | give |
b→p | 8/9 | Rippe | rib |
d→t | 8/9 | Tag | day |
dg→ck | 8/9 | Brücke | bridge |
þ→d | 9/10 | Dorn | thorn |
Germana are un alfabet cu 26 de litere, dar folosesşte diacritice Umlaut pe a, o şi u (ä, ö, ü), ca şi o literă specială (ß) pentru s mut după vocale lungi.
Germana are o ortografie etimologică, care nu corespunde pronunţiei actuale, dar pronunţia poate (de cele mai multe ori) să fie dedusă din forma scrisă. Exemple pentru convenţii speciale de ortografie suntsch /ʃ/ (Schale 'castron'), st /ʃt/ (Stoff 'material'), sp /ʃp/ (Spaß 'distracţie') ca şi diftongii ei /a͡ɪ/ (Ei 'ou') şi eu /ɔʏ̯/ (Heu 'fân').
Există un cunoscut cântec pentru copii, care prezintă foarte frumos sistemul de sunete al limbii germane: https://www.youtube.com/watch?v=B9ylfF-sYf4
Trei chinezi cu un contrabas stăteau pe stradă şi povesteau ceva. Atunci a venit poliţia: Ei, ce e asta? - "Trei chinezi cu un contrabas".
Cântecul se repetă de câteva ori, unde de fiecare dată toate vocalele prin aceeaşi vocală sau diftong sunt înlocuite, de ex. 'a': Dra Chanasan mat dam Kantrabass ..., 'ö': Drö Chönösön möt döm Köntröböss ... sau chiar 'au': Drau Chaunausen maut daum Kauntraubauss ....
Germana are patru cazuri şi trei genuri gramaticale, cu acord între articole, adjective şi substantive. Declinarea adjectivelor este diferită, fiecare depinzând de grupul nominal, dacă este hotărât sau nehotărât. În mod curios, substantivele germane nu au aproape deloc terminaţii de declinare, indicatorul de declinare este în principal articolul. O specificitate a limbii germane este folosirea umlaut pentru declinare. Astfel multe substantive germane marchează pluralul prin modificarea vocalei accentuate: a/o/u → ä/ö/ü.
Masculin lupul cenușiu/lupii cenușii |
Feminin șoarecele mic/micii șoricei |
Neutru calul rapid/caii rapizi |
|
---|---|---|---|
Nominativ | der graue Wolf die grauen Wölfe |
die kleine Maus die kleinen Mäuse |
das schnelle Pferd die schnellen Pferde |
Genitiv | des grauen Wolf(e)s der grauen Wölfe |
der kleinen Maus der kleinen Mäuse |
des schnellen Pferd(e)s der schnellen Pferde |
Dativ | dem grauen Wolf den grauen Wölfen |
der kleinen Maus den kleinen Mäusen |
dem schnellen Pferd den schnellen Pferden |
Acuzativ | den grauen Wolf die grauen Wölfe |
die kleine Maus die kleinen Mäuse |
das schnelle Pferd die schnellen Pferde |
Masculin un lup cenușiu/lupi cenusii |
Feminin un mic șoarece/șoareci mici |
Neutru un cal rapid/cai rapizi |
|
---|---|---|---|
Nominativ | ein grauer Wolf grauen Wölfe |
eine kleine Maus kleine Mäuse |
ein scnnelles Pferd schnelle Pferde |
Genitiv | eines grauen Wolf(e)s grauer Wölfe |
einer kleinen Maus kleiner Mäuse |
eines schnellen Pferd(e)s schneller Pferde |
Dativ | einem grauen Wolf grauen Wölfen |
einer kleinen Maus kleinen Mäusen |
einem schnellen Pferd schnellen Pferden |
Acuzativ | einen grauen Wolf graue Wölfe |
eine kleine Maus kleine Mäuse |
ein schnelles Pferd schnelle Pferde |
Verbele se conjugă după persoană şi se acordă cu subiectul. În afară de terminaţiile conjugării un mare număr de verbe germane, numite tari au o modificare de vocală internă, care permite indicarea timpului şi Umlautul apare la persoanele a II-a şi a III-a la singularul verbelor, cât şi la conjunctiv trecut.
schlafen
(A dormi) |
Singular | Plural |
---|---|---|
persoana I |
Ich schlafe (eu dorm) Ich schlief (eu dormeam) |
Wir schlafen (noi dormim) Wir schliefen (noi dormeam) |
persoana a II- a |
Du schläfst (tu dormi) Du schliefst (tu dormeai) |
Ihr schlaft (voi dormiți) Ihr schlieft (voi dormeați) |
persoana a III-a |
Er/sie/es schläft (el/ea doarme) Er/sie/es schlief (el/ea dormea) |
Sie schlafen (ei/ele dorm) Sie schliefen (ei/ele dormeau) |
Germana este cunoscută pentru vocabularul ei mare. Acest lucru, în parte, este legat de o lungă tradiţie literară, care a adunat sinonime din multe epoci şi dialecte, dar şi de faptul că limba germană permite compunerea de cuvinte (Apfelsaft), unde engleza foloseşte serii de substantive-lanţuri (apple juice) şi franceza grupe prepoziţionale după substantive(jus de pomme). Un fapt interesant, ediţia germană a Wikipédiei este a doua ca mărime in lume, mult mai mare decât se putea aştepta, având in considerare numărul vorbitorilor ei.
Un alt motiv pentru mărimea vocabularului german este puternica birocraţie germană, care foloseşte pentru tot un cuvânt birocratic - de la Postwertzeichen (Briefmarke - ştampilă) până la Personenkraftwagen/PKW (Auto - maşină).
Când cineva solicită un permis de conducere, un sobru/pur și simplu "Nein" sună cam așa :Ihr Antrag auf Einleitung eines Verfahrens zur Erteilung der Erlaubnis zum Führen eines Kraftfahrzeugs auf öffentlichen Straßen wurde abgelehnt. (« Cererea Dvs de deschidere a procedurii de atribuire a unei autorizații de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice a fost refuzată/respinsă . »)
Peisajul dialectal german este foarte complex, între altele, pentru că peisajul lingvistic era de-a lungul celei mai mari parți din istorie un mozaic politic de regiuni suverane, vag unite de un împărat ales. Exprimat dialectal/din punct de vedere dialectal, frontiera cea mai cunoscută este deplasarea sunetelor /isoglosa nord/sud care trece aproximativ prin Frankfurt, cu b/d la nord și p/t/k la sud. Diferențele dialectale nu se opresc/limitează la schimbările de sunete, ele se regăsesc și în vocabular. De exemplu, chiflele sunt în nord Brötchen, și în sud Wecken sau Semmel, cu o transformare prin Weckerl și Semmerl în Bavaria până la Weggli și Semmeli în Elveția. La nord se găsesc de asemenea variantele Schrippe (Berlin), Luffe (Braunschweig) și Rundstück, echivalentul cuvântului danez (rundstykke).
Germana inferioară-de jos
Centrală
Germana de sus
Site multilingv pentru învățarea limbii germane: http://deutsch.info