Direct la conținut

Germană

Deutsche Sprache

Numărul vorbitorilor nativi

95-100 milioane (țări cu limba oficială), 120 milioane (toate țările)

Limbă oficială în

Germania, Austria, Elveția, Italia (Tirolul de sud), Liechtenstein, Luxemburg, Belgia, UE, Consiliul Nordic

Limba minoritară în

Franța (1.2 millioane), Brazilia (0.9 millioane), Rusia (850,000), Africa de Sud (300,000 - 500,000), Kazahstan (360,000), Polonia, Ungara, România, Italia, Republica Cehă, Namibia, Danemarca, Slovacia, Orașul Vatican(Garda Elvețiană), Venezuela (Colonia Tovar)

Limba în diaspora

Statele Unite, Argentina, Canada , Mexic, Australia, Chile, Paraguay, Noua Zealandă, Bolivia, Olanda, UK, Peru, Spania, Polonia, Israel, Norvegia, Ecuador, Ucraina, Republica Dominicană, Grecia, Irlanda, Belize

Alfabet
26 litere
Cazuri gramaticale
4
Cod lingvistic
de, deu, ger
Tipologie lingvistică
flexionar , Cuvinte compuse , SOV /V2
Familie lingvistică
Indo-europeană, Vest Germanică, Germana Veche
Numărul dialectelor
Mai multe sute, zeci cu ISO 639-3-Codes, unele dintre acestea pot fi considerate ca limbi independente: germana de jos/Plattdeutsch, germana de centru, germana superioară (cu alemana), idiș, luxemburghez, germana din Pennsylvania.

Cel mai lung cuvânt

directivă de protejare a clienților de la telecomunicații
sistem de accelerare a transferului de știri

Cuvânt sau propoziție ciudate

transpirație rece
8 consoane consecutive
Ouă dintr-o baterie
5 vocale consecutive
Influențe ale mediului
5 vocale consecutive

Introducere

Germana este limbă oficială în şapte ţări UE şi cea mai răspândită a Uniunii. Cu toate acestea, nu este o limbă internaţională precum engleza, franceza, spaniola sau portugheza. În primul rând , emigraţia germană către alte continente, deşi , importantă, a fost individuală şi fără un stat, fără sprijin-susţinere militară sau culturală a unui imperiu. Astfel au fost absorbiţi cu timpul milioane de colonişti germani în Americi, în Africa de Sud şi Oceania de către ţara lor de adopţie şi şi-au pierdut limba. În al doilea rând, cele două războaie mondiale au redus teritoriile vorbitoare de germană şi au condus la pierderea interesului(exprimare blândă) şi la închiderea instituţiilor culturale ca şcoli în ţări precum SUA şi Brazilia. O excepţie notabilă a declinului general a germanei: comunitatea amish în Statele Unite cu o creştere anuală(!) de aproape 5%; teoretic, ei ar putea fi cel mai mare grup de populaţie americană de aici, la sfârşitul secolului.

Istorie

  • Germana veche

  • ~ 200 - 900

    Schimbări consonantice în germana veche
    (bdg→ptk, th→d, v→b, k→ch, p→pf, t→ts/ss)

  • ~ 870

    Cântecul Hildebrand și textele Muspilli

  • Germana standard medievală

  • 1138 - 1254

    Hohenstaufen : standard literară cu bază alemanică
    Extinderea spre est

  • ~ 1200 - 1400

    Statul Ordinului Teutonic în Baltica. Idiş timpuriiu
    (Germana mijlocie cu caractere/litere ebraice)

  • Noua germana superioară timpurie

  • ~ 1300 - 1600

    Liga hanseatică-Hansa. Administraţia în germana de jos

  • 1450

    Presa tipărită (Gutenberg)

  • 1522 - 1534

    Traducerea Bibliei (Luther)

  • Germana superioară nouă

  • 1700 - 1900

    Emigrația maselor în America

  • 1800

    Germana superioară standard devine limbă vorbită

  • 1852 - 1860

    Dicţionarul germanei superioare-standard (Grimm)

  • 1901

    Standardizare
    A doua conferinţă ortografică

  • 1996

    Reforma ortografiei

Schimbări consonantice în germana veche

Secol Cu modificări (germana veche) Fără modificări (engleză)
d→t 2-4 good
p→ff 4/5 ship
t→ss 4/5 eat
k→ch 4/5 make
t→ts 5/6 toe
p→pf 6/7 apple
ß→b 7/8 give
b→p 8/9 rib
d→t 8/9 day
dg→ck 8/9 bridge
þ→d 9/10 thorn

Sistemul de scriere și pronunție

Germana are un alfabet cu 26 de litere, dar folosesşte diacritice Umlaut pe a, o şi u (ä, ö, ü), ca şi o literă specială (ß) pentru s mut după vocale lungi.

  • a
  • ä
  • b
  • c
  • d
  • e
  • f
  • g
  • h
  • i
  • j
  • k
  • l
  • m
  • n
  • o
  • ö
  • p
  • q
  • r
  • s
  • ß
  • t
  • u
  • ü
  • v
  • w
  • x
  • y
  • z

Germana are o ortografie etimologică, care nu corespunde pronunţiei actuale, dar pronunţia poate (de cele mai multe ori) să fie dedusă din forma scrisă. Exemple pentru convenţii speciale de ortografie suntsch /ʃ/ (Schale 'castron'), st /ʃt/ (Stoff 'material'), sp /ʃp/ (Spaß 'distracţie') ca şi diftongii ei /a͡ɪ/ (Ei 'ou') şi eu /ɔʏ̯/ (Heu 'fân').

Există un cunoscut cântec pentru copii, care prezintă foarte frumos sistemul de sunete al limbii germane: https://www.youtube.com/watch?v=B9ylfF-sYf4

Trei chinezi cu un contrabas stăteau pe stradă şi povesteau ceva. Atunci a venit poliţia: Ei, ce e asta? - "Trei chinezi cu un contrabas".

Cântecul se repetă de câteva ori, unde de fiecare dată toate vocalele prin aceeaşi vocală sau diftong sunt înlocuite, de ex. 'a': Dra Chanasan mat dam Kantrabass ..., 'ö': Drö Chönösön möt döm Köntröböss ... sau chiar 'au': Drau Chaunausen maut daum Kauntraubauss ....

Gramatică

Germana are patru cazuri şi trei genuri gramaticale, cu acord între articole, adjective şi substantive. Declinarea adjectivelor este diferită, fiecare depinzând de grupul nominal, dacă este hotărât sau nehotărât. În mod curios, substantivele germane nu au aproape deloc terminaţii de declinare, indicatorul de declinare este în principal articolul. O specificitate a limbii germane este folosirea umlaut pentru declinare. Astfel multe substantive germane marchează pluralul prin modificarea vocalei accentuate: a/o/u → ä/ö/ü.

Grup nominal hotărât

Masculin
lupul cenușiu/lupii cenușii
Feminin
șoarecele mic/micii șoricei
Neutru
calul rapid/caii rapizi
Nominativ der graue Wolf
die grauen Wölfe
die kleine Maus
die kleinen Mäuse
das schnelle Pferd
die schnellen Pferde
Genitiv des grauen Wolf(e)s
der grauen Wölfe
der kleinen Maus
der kleinen Mäuse
des schnellen Pferd(e)s
der schnellen Pferde
Dativ dem grauen Wolf
den grauen Wölfen
der kleinen Maus
den kleinen Mäusen
dem schnellen Pferd
den schnellen Pferden
Acuzativ den grauen Wolf
die grauen Wölfe
die kleine Maus
die kleinen Mäuse
das schnelle Pferd
die schnellen Pferde

grup nominal nehotărât

Masculin
un lup cenușiu/lupi cenusii
Feminin
un mic șoarece/șoareci mici
Neutru
un cal rapid/cai rapizi
Nominativ ein grauer Wolf
grauen Wölfe
eine kleine Maus
kleine Mäuse
ein scnnelles Pferd
schnelle Pferde
Genitiv eines grauen Wolf(e)s
grauer Wölfe
einer kleinen Maus
kleiner Mäuse
eines schnellen Pferd(e)s
schneller Pferde
Dativ einem grauen Wolf
grauen Wölfen
einer kleinen Maus
kleinen Mäusen
einem schnellen Pferd
schnellen Pferden
Acuzativ einen grauen Wolf
graue Wölfe
eine kleine Maus
kleine Mäuse
ein schnelles Pferd
schnelle Pferde

Verbele se conjugă după persoană şi se acordă cu subiectul. În afară de terminaţiile conjugării un mare număr de verbe germane, numite tari au o modificare de vocală internă, care permite indicarea timpului şi Umlautul apare la persoanele a II-a şi a III-a la singularul verbelor, cât şi la conjunctiv trecut.

schlafen
(A dormi)
Singular Plural
persoana I Ich schlafe
(eu dorm)
Ich schlief
(eu dormeam)
Wir schlafen
(noi dormim)
Wir schliefen
(noi dormeam)
persoana a II- a Du schläfst
(tu dormi)
Du schliefst
(tu dormeai)
Ihr schlaft
(voi dormiți)
Ihr schlieft
(voi dormeați)
persoana a III-a Er/sie/es schläft
(el/ea doarme)
Er/sie/es schlief
(el/ea dormea)
Sie schlafen
(ei/ele dorm)
Sie schliefen
(ei/ele dormeau)

Formarea cuvintelor și vocabular

Germana este cunoscută pentru vocabularul ei mare. Acest lucru, în parte, este legat de o lungă tradiţie literară, care a adunat sinonime din multe epoci şi dialecte, dar şi de faptul că limba germană permite compunerea de cuvinte (Apfelsaft), unde engleza foloseşte serii de substantive-lanţuri (apple juice) şi franceza grupe prepoziţionale după substantive(jus de pomme). Un fapt interesant, ediţia germană a Wikipédiei este a doua ca mărime in lume, mult mai mare decât se putea aştepta, având in considerare numărul vorbitorilor ei.

Un alt motiv pentru mărimea vocabularului german este puternica birocraţie germană, care foloseşte pentru tot un cuvânt birocratic - de la Postwertzeichen (Briefmarke - ştampilă) până la Personenkraftwagen/PKW (Auto - maşină).

Când cineva solicită un permis de conducere, un sobru/pur și simplu "Nein" sună cam așa :Ihr Antrag auf Einleitung eines Verfahrens zur Erteilung der Erlaubnis zum Führen eines Kraftfahrzeugs auf öffentlichen Straßen wurde abgelehnt. (« Cererea Dvs de deschidere a procedurii de atribuire a unei autorizații de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice a fost refuzată/respinsă . »)

Dialecte

Peisajul dialectal german este foarte complex, între altele, pentru că peisajul lingvistic era de-a lungul celei mai mari parți din istorie un mozaic politic de regiuni suverane, vag unite de un împărat ales. Exprimat dialectal/din punct de vedere dialectal, frontiera cea mai cunoscută este deplasarea sunetelor /isoglosa nord/sud care trece aproximativ prin Frankfurt, cu b/d la nord și p/t/k la sud. Diferențele dialectale nu se opresc/limitează la schimbările de sunete, ele se regăsesc și în vocabular. De exemplu, chiflele sunt în nord Brötchen, și în sud Wecken sau Semmel, cu o transformare prin Weckerl și Semmerl în Bavaria până la Weggli și Semmeli în Elveția. La nord se găsesc de asemenea variantele Schrippe (Berlin), Luffe (Braunschweig) și Rundstück, echivalentul cuvântului danez (rundstykke).

Germana inferioară-de jos

  • Saxona inferioară
    1. Schleswigisch
    2. Holsteinisch
    3. Nordniedersächsisch
    4. Groninger Platt
    5. Nordniedersächsische Dialekte in den Niederlanden
    6. Westfälisch
    7. Ostfälisch
  • Saxona inferioară de Est
    1. Mecklenburgisch-Vorpommersch
    2. Nordmärkisch
    3. Mittelmärkisch

Centrală

  • Germana centrală de Vest
    1. Ripuarisch
    2. Moselfränkisch
    3. Letzeburgisch
    4. Hessisch
    5. Pfälzisch
    6. Lothringisch (Fränkisch)
  • Germana mijlocie orientală
    1. Thüringisch
    2. Sächsisch
    3. Berliner Dialekt
    4. Lausitzisch-Schlesisch

Germana de sus

  • Germana de sus nordică
    1. Ostfränkisch
    2. Südfränkisch
  • Germana de sus vestică
    1. Schwäbisch
    2. Niederalemannisch
    3. Elsässisch
    4. Hochalemannisch
    5. Höchstalemannisch
  • Germana de sus estică
    1. Nordbairisch
    2. Mittelbairisch
    3. Südbairisch

Site multilingv pentru învățarea limbii germane: http://deutsch.info

Cuvinte tematice

Expresii idiomatice sau proverbe tradiționale sau amuzante

Înapoi la început