Direct la conținut

Slovenă

Slovenski jezik

Numărul vorbitorilor nativi

2.4 milioane

Limbă oficială în

Slovenia, UE

Limba minoritară în

Austria, Italia, Ungaria

Limba în diaspora

Argentina, SUA, Australia

Alfabet
25 litere
Cazuri gramaticale
6
Cod lingvistic
sl, slv
Tipologie lingvistică
flexionar , Limbă pro-drop, limbă cu subiect nul/subînțeles , SVO
Familie lingvistică
Indo-europeană, slavică, slavică de sud
Numărul dialectelor
În jur de 50

Cel mai lung cuvânt

Dialectic-materialistic

Cuvânt sau propoziție ciudate

Noi doi
A fost ales cel mai frumos cuvânt sloven

Istorie

Înaintașii slovenilor de azi au fost slavii care s-au instalat într-o regiune din Alpii Orientali, teritoriul Sloveniei moderne, la sud de Ungria și Austria și la Nord-Est de Italia, începând cu sec. VI. Primele mărturii scrise despre existența limbii provin din sec. X, când au apărut cele mai vechi cunoscute documente scrise în slovenă; ele sunt în același timp cele mai vechi texte scrise in alfabet latin într-o limbă slavă. Primele 50 de cărți în slovenă au fost scrise de reformatori protestanți în sec XVI; printre acestea sunt prima gramatică din 1550 și prima traducere a Bibliei. Limba literară modernă a apărut din dialectele diferite și dintr-o tradiție scrisă slovenă care merge cu multe secole înapoi.

Manuscris de Freising din sec.X

Dialecte

În slovenă există 7 grupe dialectale cu 46 de dialecte pe un teritoriu/o regiune relativ mic/ă. Slovena este din punctul de vedere al dialectelor cea mai bogată limbă slavă. Pentru aceasta există mai multe motive. Regiunea Sloveniei a fost populată din diferite direcții. Patru grupe lingvistice(germanică. fino-ugrică, romanică și slavă) s-au suprapus în această regiune, și fiecare și-a influențat vecinii. De asemenea, sunt impoartante condițiile geografice, căci multe văi ale Alpilor și păduri întinse au reprezentat în istorie obstacole puternice în calea contactelor între oameni. Toate aceste condiții au condus la o mștenire lingvistică bogată, cu multe particularități locale în ceea ce privește vocabularul și formele gramaticale, care pentru vorbitorii din alte regiuni sunt greu de înțeles.

  • Gorenjska narečna skupina
  • Dolenjska narečna skupina
  • Štajerska narečna skupina
  • Panonska narečna skupina
  • Koroška narečna skupina
  • Primorska narečna skupina
  • Rovtarska narečna skupina
  1. šavrinsko narečje
  2. čiško narečje
  3. kostelsko narečje
  4. mešani kočevski govori
  5. severnobelokranjsko narečje
  6. južnobelokranjsko narečje

Sistemul de scriere și pronunție

  • a
  • b
  • c
  • č
  • d
  • e
  • f
  • g
  • h
  • i
  • j
  • k
  • l
  • m
  • n
  • o
  • p
  • r
  • s
  • š
  • t
  • u
  • v
  • z
  • ž

Ortografia este o combinație de principii fonetice și etimologice, unde ultimele sunt dominante. Din acest motiv aceeași literă nu se citește mereu la fel: L la începutul unui cuvânt și înaintea unei vocale se pronunță ca un englezesc W: bil [biw]. V înaintea unei consoane se pronunță ca un englezesc W:stavba [stawba], vhod [whod]. Cele 29 de sunete ale slovenei se scriu cu 25 de litere latine, dintre care trei poartă un semn diacritic (č = tsch, š = sch, ž = moale sch).

Accentul poate cădea pe ultima silabă. Cuvinte cu accent pe ultimele silabe au adesea semnificație diferită.

Gramatică

Pentru a ști ce formă trebuie să aibă un substantiv sau un adjectiv, trebuie ținut cont de faptul ca sunt 6 cazuri, 3 numere și 3 genuri, ceea ce oferă 54 de posibilități. Verbele sunt conjugate în funcție de persoană(prima, a doua, a treia), 4 timpuri(prezent, viitor, perfect și mai mult ca perfect) și 3 numere(singular, plural și dual). Există multe verbe neregulate, de aici nu este simplu să știi, dacaă un verb se conjugă regulat sau are o formă neregulată, care trebuie învățată separat. Punerea accentului/poziția accentului, ca și Dual-ul sau Genitivul nu sunt singurele lucruri dificile pentru străini, ele ridică probleme chiar și slovenilor înșiși.

Dualul este un număr, care se folosește pe lângă singular și plural. Când un substantiv denumește doi oameni, obiecte sau noțiuni, se declină la Dual, care se deosebește de singular și de plural. Dualul nu se folosește numai pentru substantive, ci și pentru adjective și pronume, și verbele se conjugă nu numai la singular și plural, ci și la Dual.

a merge (iti)

Singular Dual Plural
persoana I grem greva gremo
persoana a II- a greš gresta greste
persoana a III-a gre gresta gredo

soț (mož)

Singular Dual Plural
Nominativ mož moža možje
Genitiv moža mož mož
Dativ možu možema možem
Acuzativ moža moža može
Locativ pri možu pri možeh pri možeh
Instrumental z možem z možema z možmi

fată (deklica)

Singular Dual Plural
Nominativ deklica deklici deklice
Genitiv deklice deklic deklic
Dativ deklici deklicama deklicam
Acuzativ deklico deklici deklice
Locativ pri deklici pri deklicah pri deklicah
Instrumental z deklico z deklicama z deklicami

Formarea cuvintelor și vocabular

Limba slovenă aparține limbilor slave și păstrează/reține unele forme arhaice alte protoslavei care au dispărut în alte limbi slave.

Cea mai evidentă/frapantă formă arhaică este Dualul, care se folosește de limbile solvenă și sorbă(în Germania). Celelalte limbi slave au doar urme ale dualului.

O altă formă arhaică care a rămas în slovenă este sistemul pronominal, care este foarte regulat. Puține limbi dispun de ceva asemănător.

Interogativ (K) Demonstrativ (T) Indefinit (VS) Negativ (N)
kaj
ce
to
asta
vse
tot
nič
nimic
kdo
cine
ta, tisti
acest
vsak
fiecare
nihče
nimeni
kakšen
de ce tip/fel
takšen
asemenea
vsakršen
de orice fel
nikakršen
nu
kje
unde
tam
acolo
vsepovsod
peste tot
nikjer
nicăieri
kdaj
când
takrat / tedaj
apoi
vedno / vsakokrat
mereu
nikoli
niciodată
kako
cum
tako
în acest mod/fel
vsekakor
în orice fel
nikakor
În niciun caz
koliko
Câți
toliko
atât de mult
- nekoliko
unii

Limba slovenă crează cuvinte noi din propriile rădăcini lingvistice, de aceea are puține cuvinte împrumutate față de cele mai multe limbi. Dar, desigur preia și ea cuvinte străine, acestea se adaptează totuși regulilor limbii("Euro" ist evro).

Multe limbi numesc Compact Discs "CDs", pe baza abrevierii englezești, dar în slovenă ea se numește zgoščenka (deși se folosește uneori și CD), “Computer”računalnik, “Smartphone” este dlančnik, samd.

Cuvinte tematice

Expresii idiomatice sau proverbe tradiționale sau amuzante

Frază greu de pronunțat

Înapoi la început