Croată

Hrvatski jezik

Numărul vorbitorilor nativi

4,4 milioane

Limbă oficială în

Croația, Bosnia şi Herțegovina, Serbia (una dintre cele 7 limbi oficiale ale Voivodinei), UE

Limba minoritară în

Muntenegru, Ungaria, Austria, Italia, România

Limba în diaspora

Germania, Suedia, Franța şi alte țări vest europene, Argentina, USA, Canada, Australia, Noua Zeelandă

Alfabet
27 de litere - 30 Phoneme (nj, lj, dž sunt foneme, care se scriu cu două litere)

Cazuri gramaticale
7

Cod lingvistic
hr, hrv

Tipologie lingvistică
flexionar , Limbă pro-drop, limbă cu subiect nul/subînțeles , SVO

Familie lingvistică
Indo-europeană, slavică, slavică de sud

Numărul dialectelor
3 grupe dialectale cu aproximativ 25-30 subdialecte

Cel mai lung cuvânt

prijestolonasljednikovica

Moștenitoare a tronului

Cuvânt sau propoziție ciudate

Gore gore gore gore.

Pe vârf, munții ard mai rău.

4 accente de ton diferite

Introducere

Croata este foarte apropiată de Serbia, Bosnia și Muntenegru. Limba croată a evoluat ca limbă literară din secolul 15 în multe variante locale și a atins forma sa actuală(cu putine diferențe) în secolul 19.

Îm sec. XIX exista o mișcare puternică pentru o limbă sudică slavă puternică. Prin influența ei au fost gândite pentru sârbă și croată limbi standard asemănătoare; prin urmare mulți erau de părere în tot secolul XX, că ar exista doar o limbă sârbo-croata(sau croato-sârba). Alții considerau că este vorba despre două limbi(croata și sârba). Muntenegreana nu putea fi considerată, din cauza vocabularului ei pentru lucruri intelectuale și a vocabularului ei de specialitate, ca variantă a sârbei, deși are multe caracteristici proprii/independente. Este greu de spus, care este bosniaca-standard, dar e stabilit faptul, că deține o poziție între sârbă și corată, și are mai multe variante, de asemenea e aproape/apropiată de muntenegreană. Cu toate acestea, vorbitorii celor patru limbi pot comunica unii cu alții fără interpret. Deosebirile principale se prezintă în vocabularul de specialitate în aproape fiecare domeniu de , specialitate. Croații și sârbii abia se pot înțelege atunci când vorbesc despre matematică, biologie, drept, ba chiar, când vorbesc despre gătit chiar dacă nu au învățat vocabularul părții celeilalte. De notat/observat că există și alte diferențe/deosebiri, anume la scris/scriere. Sârba și muntenegreana pot fi scrise atât cu alfabet latin, cât și cu alfabet chirilic, în timp ce croata și bosniaca se scriu doar cu alfabet latin.

Limbile slave se împart în trei subgrupe: slave de vest (polonă, cehă, slovacă, soră, caşubă, slovinciană), orientale/de est (ucraineană, bielorusă, rusă, rusinică) și slave de sud (slovenă, croată, sârbă, muntenegreană, bosniacă, macedoneană și bulgară).

Tabla Baška (Baščanska ploča) provine aproximativ din anul 1100.

Dialecte

Teritoriul limbii croate constă din trei domenii dialectale: Stokavian,Kajkavian și Chakavian. Operele literare au fost compuse în trei dialecte , dar in principal în chtokavian, care a servit drept bază pentru elaborarea limbii standard.

Čakavsko narječje
Kajkavsko narječje
Štokavsko narječje

Sursa: Wikimedia Commons

Sistemul de scriere și pronunție

Croata se scrie cu alfabet latin, deșise scria la începutul ducatelor croate cu alfabet glagolitic, care a fost creat special pentru limbile slave, sau cu alfabetul așa numit chirilic de vest(bosančica). Pentru o perioada cele trei scrieri au fost folosite concomitent în diferite regiuni, chiar uneori în aceeași regiune. În cele din urmă a rămas în plus doar scrierea latină.Ortografia de astăzi este fonetică, adică, aceleași litere se citesc mereu la fel. Există 27 de litere: literele latine fundamentale fără x, y und q, cu reținerea lui č, ć, đ, š und ž. La acestea vin trei foneme, care se scriu cu literele duble lj, nj and dž

Să citești un text croat este. prin urmare, foarte ușor. Singura dificultate este accentul, căci fiecare silabă (în afara ultimei) poate fi accentuată, deși accentul fals rar poate avea ca rezultat o altă completă/ cu totul altă semnificație/sens a cuvântului. Acesta nu este oricum adevărat pentru accentul tonal(există patru diferite accente tonale, asemănătoare tonurilor din chineză: două căzătoare și două crescânde, și fiecare dintre ele poate fi lung sau scurt). De exemplu propoziția“Gore gore gore gore” are se pare patru cuvinte identice, dar care din cauza accentelor tonale diferite au patru sensuri/semnificații diferite:“Pe vărf/culme munții ard mai rău.”

Gramatică

În general, se poate spune că gramatica croatei este foarte complexă, precum gramatica tuturor limbilor slave. Există două numere(singular și plural), fiecare din ele are 7 cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ, locativ și instrumental), și toate din ele trebuie să fie combinate cu trei genuri, așadar există teoretic 42 de posibile forme. Verbele au șapte timpuri(prezent, viitor I, viitor II, imperfect/aorist, perfect, mai mult ca perfect) și două numere(singular și plural). Există trei persoane(la singular eu, tu, el/ea/neutruș la plural, noi, voi, ei/ele). Verbele au două aspecte (perfectiv și imperfectiv), iar aspectul unui verb trebuie învățat, căci eș modifică modelul de conjugare, care trebuie ales: de exemplu skočiti (“a sări”) șiskakati (“a sări in mod repetat”).

În plus, multe din verbele utilizate frecvent sunt neregulate și au terminații proprii. Există și particularități care privesc schimbările de sunet în interiorul cuvintelor (asimilare, palatalizare, samd). Ca substantivele şi adjectivele, și pronumele sunt complexe. În plus, adjectivele pot fi hotărâte sau nehotărâte.

Formarea cuvintelor și vocabular

Exemple de conjugare a verbelor

Prezent

	Singular	Plural
persoana I	idem Eu merg	idemo Noi mergem
persoana a II- a	ideš Tu mergi	idete Tu mergi
persoana a III-a	ide El/ea merge	idu Ei merg

Aorist

	Singular	Plural
persoana I	pođoh Eu mergeam	pođosmo Noi mergeam
persoana a II- a	pođe Tu mergeai	pođoste voi mergeați
persoana a III-a	pođe El/ea mergea	pođoše ei/ele mergeau

Perfect:

	Singular	Plural
persoana I	išao sam eu mergeam - masculin išla sam eu mergeam - feminin	išli smo noi mergeam - masculin išle smo noi mergeam - feminin
persoana a II- a	išao si /išla si tu mergeai - msculin/feminin	išli ste/išle ste voi mergeați- masculin/feminin
persoana a III-a	išao je/išla je el mergea/ea mergea	išli su/išle su ei/ele mergeau - masculin/feminin

În afară de asta există un mai mult ca perfect ca și două timpuri de viitor(I și II).

Substantive

	Singular	Plural
Nominativ	stol masă	stolovi mese
Genitiv	stola de la masă	stolova de la mese
Dativ	stolu la masă	stolovima la mese
Acuzativ	stol masă	stolove mese
Vocativ	stole masă!	stolovi mese!
Locativ	o stolu despre masă	o stolovima Despre mese
Instrumental	stolom cu o masă	stolovima Cu mese

Fiecare substantiv are un gen gramatical (masculin, feminin, neutru).exemplul prezentat mai sus arată un substantiv cu gen masculin. Când se învață un substantiv, trebuie să se învețe impreună/de asemenea/și genul său (ca în germană).

Croata utilizează consoană R în unele cuvinte ca vocală, de exemplu smrt (“moarte”), krv (“sânge ”), brv (“pod mic”), samd. Există cuvinte cu 5 sau 6 consoane care urmează una după cealaltă fără o vocală între ele, de exemplu smrtno (“muritor”), stvrdnuti (“a întări /a căli ”)…

În croată există astăzi 31 de foneme , pentru că un diftong se scrie (ie sau iē pronunțat ) cu je sau ije .

Lingvopedia