Croată
Hrvatski jezik
Hrvatski jezik
4,4 milioane
Croația, Bosnia şi Herțegovina, Serbia (una dintre cele 7 limbi oficiale ale Voivodinei), UE
Muntenegru, Ungaria, Austria, Italia, România
Germania, Suedia, Franța şi alte țări vest europene, Argentina, USA, Canada, Australia, Noua Zeelandă
Croata este foarte apropiată de Serbia, Bosnia și Muntenegru. Limba croată a evoluat ca limbă literară din secolul 15 în multe variante locale și a atins forma sa actuală(cu putine diferențe) în secolul 19.
Îm sec. XIX exista o mișcare puternică pentru o limbă sudică slavă puternică. Prin influența ei au fost gândite pentru sârbă și croată limbi standard asemănătoare; prin urmare mulți erau de părere în tot secolul XX, că ar exista doar o limbă sârbo-croata(sau croato-sârba). Alții considerau că este vorba despre două limbi(croata și sârba). Muntenegreana nu putea fi considerată, din cauza vocabularului ei pentru lucruri intelectuale și a vocabularului ei de specialitate, ca variantă a sârbei, deși are multe caracteristici proprii/independente. Este greu de spus, care este bosniaca-standard, dar e stabilit faptul, că deține o poziție între sârbă și corată, și are mai multe variante, de asemenea e aproape/apropiată de muntenegreană. Cu toate acestea, vorbitorii celor patru limbi pot comunica unii cu alții fără interpret. Deosebirile principale se prezintă în vocabularul de specialitate în aproape fiecare domeniu de , specialitate. Croații și sârbii abia se pot înțelege atunci când vorbesc despre matematică, biologie, drept, ba chiar, când vorbesc despre gătit chiar dacă nu au învățat vocabularul părții celeilalte. De notat/observat că există și alte diferențe/deosebiri, anume la scris/scriere. Sârba și muntenegreana pot fi scrise atât cu alfabet latin, cât și cu alfabet chirilic, în timp ce croata și bosniaca se scriu doar cu alfabet latin.
Limbile slave se împart în trei subgrupe: slave de vest (polonă, cehă, slovacă, soră, caşubă, slovinciană), orientale/de est (ucraineană, bielorusă, rusă, rusinică) și slave de sud (slovenă, croată, sârbă, muntenegreană, bosniacă, macedoneană și bulgară).
Tabla Baška (Baščanska ploča) provine aproximativ din anul 1100.
Teritoriul limbii croate constă din trei domenii dialectale: Stokavian,Kajkavian și Chakavian. Operele literare au fost compuse în trei dialecte , dar in principal în chtokavian, care a servit drept bază pentru elaborarea limbii standard.
Sursa: Wikimedia Commons
Croata se scrie cu alfabet latin, deșise scria la începutul ducatelor croate cu alfabet glagolitic, care a fost creat special pentru limbile slave, sau cu alfabetul așa numit chirilic de vest(bosančica). Pentru o perioada cele trei scrieri au fost folosite concomitent în diferite regiuni, chiar uneori în aceeași regiune. În cele din urmă a rămas în plus doar scrierea latină.Ortografia de astăzi este fonetică, adică, aceleași litere se citesc mereu la fel. Există 27 de litere: literele latine fundamentale fără x, y und q, cu reținerea lui č, ć, đ, š und ž. La acestea vin trei foneme, care se scriu cu literele duble lj, nj and dž
Să citești un text croat este. prin urmare, foarte ușor. Singura dificultate este accentul, căci fiecare silabă (în afara ultimei) poate fi accentuată, deși accentul fals rar poate avea ca rezultat o altă completă/ cu totul altă semnificație/sens a cuvântului. Acesta nu este oricum adevărat pentru accentul tonal(există patru diferite accente tonale, asemănătoare tonurilor din chineză: două căzătoare și două crescânde, și fiecare dintre ele poate fi lung sau scurt). De exemplu propoziția“Gore gore gore gore” are se pare patru cuvinte identice, dar care din cauza accentelor tonale diferite au patru sensuri/semnificații diferite:“Pe vărf/culme munții ard mai rău.”
În general, se poate spune că gramatica croatei este foarte complexă, precum gramatica tuturor limbilor slave. Există două numere(singular și plural), fiecare din ele are 7 cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ, locativ și instrumental), și toate din ele trebuie să fie combinate cu trei genuri, așadar există teoretic 42 de posibile forme. Verbele au șapte timpuri(prezent, viitor I, viitor II, imperfect/aorist, perfect, mai mult ca perfect) și două numere(singular și plural). Există trei persoane(la singular eu, tu, el/ea/neutruș la plural, noi, voi, ei/ele). Verbele au două aspecte (perfectiv și imperfectiv), iar aspectul unui verb trebuie învățat, căci eș modifică modelul de conjugare, care trebuie ales: de exemplu skočiti (“a sări”) șiskakati (“a sări in mod repetat”).
În plus, multe din verbele utilizate frecvent sunt neregulate și au terminații proprii. Există și particularități care privesc schimbările de sunet în interiorul cuvintelor (asimilare, palatalizare, samd). Ca substantivele şi adjectivele, și pronumele sunt complexe. În plus, adjectivele pot fi hotărâte sau nehotărâte.
Exemple de conjugare a verbelor
Singular | Plural | |
---|---|---|
persoana I |
idem
Eu merg |
idemo
Noi mergem |
persoana a II- a |
ideš
Tu mergi |
idete
Tu mergi |
persoana a III-a |
ide
El/ea merge |
idu
Ei merg |
Singular | Plural | |
---|---|---|
persoana I |
pođoh
Eu mergeam |
pođosmo
Noi mergeam |
persoana a II- a |
pođe
Tu mergeai |
pođoste
voi mergeați |
persoana a III-a |
pođe
El/ea mergea |
pođoše
ei/ele mergeau |
Singular | Plural | |
---|---|---|
persoana I |
išao sam
eu mergeam - masculin išla sam eu mergeam - feminin |
išli smo
noi mergeam - masculin išle smo noi mergeam - feminin |
persoana a II- a |
išao si /išla si
tu mergeai - msculin/feminin |
išli ste/išle ste
voi mergeați- masculin/feminin |
persoana a III-a |
išao je/išla je
el mergea/ea mergea |
išli su/išle su
ei/ele mergeau - masculin/feminin |
În afară de asta există un mai mult ca perfect ca și două timpuri de viitor(I și II).
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ |
stol
masă |
stolovi
mese |
Genitiv |
stola
de la masă |
stolova
de la mese |
Dativ |
stolu
la masă |
stolovima
la mese |
Acuzativ |
stol
masă |
stolove
mese |
Vocativ |
stole
masă! |
stolovi
mese! |
Locativ |
o stolu
despre masă |
o stolovima
Despre mese |
Instrumental |
stolom
cu o masă |
stolovima
Cu mese |
Fiecare substantiv are un gen gramatical (masculin, feminin, neutru).exemplul prezentat mai sus arată un substantiv cu gen masculin. Când se învață un substantiv, trebuie să se învețe impreună/de asemenea/și genul său (ca în germană).
Croata utilizează consoană R în unele cuvinte ca vocală, de exemplu smrt (“moarte”), krv (“sânge ”), brv (“pod mic”), samd. Există cuvinte cu 5 sau 6 consoane care urmează una după cealaltă fără o vocală între ele, de exemplu smrtno (“muritor”), stvrdnuti (“a întări /a căli ”)…
În croată există astăzi 31 de foneme , pentru că un diftong se scrie (ie sau iē pronunțat ) cu je sau ije .