Franceză
La langue française
Numărul vorbitorilor nativi
77 milioane de vorbitori nativi, plus considerabil mai mulți oameni care o vorbesc ca limbă străină (150-220 milioane)
Limbă oficială în
Franța, Belgia, Elveția, Monaco, Luxemburg, UE, Canada, Haiti, Vanuatu și 21 de țări în Africa.
Limba minoritară în
Italia, SUA
Limba în diaspora
Algeria, Argentina, Australia, Canada, Chile, Liban, Mexic,Maroc, Noua Zeelandă, Tunisia, Uruguay
Alfabet
40 de litere( 26 latine + litere diacritice)
40 de litere( 26 latine + litere diacritice)
Cazuri gramaticale
0
0
Cod lingvistic
fr, fra, fre
fr, fra, fre
Tipologie lingvistică
flexionar , Tendințe polisintetice în limba vorbită , SVO
flexionar , Tendințe polisintetice în limba vorbită , SVO
Familie lingvistică
Indo-europeană, Romanică
Indo-europeană, Romanică
Numărul dialectelor
Mai multe în Europa (diferite variante în Franța, Elveția şi Belgia), unele în Canada şi Louisiana, Africa, Noua Caledonie,...
Mai multe în Europa (diferite variante în Franța, Elveția şi Belgia), unele în Canada şi Louisiana, Africa, Noua Caledonie,...
Cel mai lung cuvânt
anticonstitutionnellement
(25 litere), 'anticonstituțional'
Cuvânt sau propoziție ciudate
sans doute
Cuvintele înseamnă "fără " și "îndoială ", dar expresia întreagă înseamnă "probabil" și nu aproximativ "fără îndoială".
amour
Cuvântul franțuzesc pentru "dragoste" este masculin la singular, dar feminin la plural.
Introducere
Franceza este vorbită în 29 de țări, care formează francofonia. De aceea există mai multe variante ale francezei în Europa, Africa, Canada , în Statele Unite și în Asia. În Europa, variantele în Elveția și Belgia sunt diferite de limba standard vorbită în Franța.
Cel mai mare număr al vorbitorilor nativi de limbă franceză și de a doua limbă se găsesc în Africa (aproximativ 115 milioane în 31 de țări africane). Țările Imperiului colonial francez timpuriu(Senegal, Algeria, Gabon, Tunisia, Mauritania, Coasta de Fildeș, samd) folosesc adesea franceza ca un compromis între limbile locale, după obținerea independenței.
Mai multe llimbi creole, ca de exemplu haitiana, care se bazează lexical pe franceză.
Mai multe organizații internaționale, precum Națiunile Unite (UN), WTO, NATO, Consiliul Europei, Crucea Roșie - utilizează franceza ca limbă oficială, ca și Statul Vatican. Alliance Française are menirea să promoveze limba și cultura franceză în lume.
Istorie
Limba franceză ca limbă romanică a apărut din latina vulgară, sub influența limbii celtice vorbite în Galia (astăzi nordul Franței). În partea de sud a țării se vorbea occitana.
-
secolul 9-13
-
Franceza veche
Cel mai vechi text cunoscut îl reprezintă Sergent de Straßburg 842.
-
secolul 14-15
-
Franceza de mijloc
-
secolul 16-17
-
Franceza clasică
François I a decât franceza limba oficială a administrației în locul latinei în 1539. Astfel celelalte limbi au fost oprimate sau neglijate în Franța.
-
Din sec.XVII
-
Franceza modernă
În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea (sec.XVII) franceza a devenit limbă internațională. A reprezentat din sec.XVII până în secolul XX cea mai importantă limbă a diplomației, până când engleza a preluat rolul unei limbi internaționale.
Sistemul de scriere și pronunție
- â
- à
- a
- b
- c
- ç
- d
- é
- è
- ë
- e
- ê
- f
- g
- h
- î
- i
- ï
- j
- k
- l
- m
- n
- ô
- o
- œ
- p
- q
- r
- s
- t
- û
- ù
- u
- ü
- v
- w
- x
- y
- ÿ
- z
Franceza se scrie cu 26 de litere latine, 14 litere diacritice (à â ç é è ê ë î ï ô ù û ü ÿ) și două ligaturi (æ, œ)
Pronunția sunetelor se face cu o tensiune musculară. Ultima literă a cuvintelor este adesea mută. Nu există sunetul h. h la inceputul cuvintelor nu se pronunță : hôtel [otel]. {R} uvular francez est caracteristic pentru limbă.
Ortografia este destul de complicată, pentru că se scrie mai mult decât se pronunță. Conjugarea verbelor există în scris , dar în oral nu se disting decât trei din șase forme de prezent. În tabelele de conjugare, toate formele de persoanele I si a III-a singular au aceeași pronunție.
Franceza vorbită real este mult mai complicată decât ar putea presupune cel care învață limba, pentru că unele vocale nu se pronunță şi unele grupe de cuvinte se pronunță ca unul singur:
Je ne le sais pas (Nu ştiu)
Vocale
Franceza standard are până la 13 vocale orale și 4 vocale nazale. Așa numitul /ə/, a cărui pronunție este asemănătoare lui œ adesea nu se pronunță (e muet). La sfârșitul cuvântului nu se pronunță în mod normal ca în porte, dar în poezie poate fi pronunțat.
| Literă | Exemple | Traducere |
|---|---|---|
| a à | patte, là | labă, acolo |
| a â | image, pâté | imagine, bloc |
| ai, ei, è | chère, neige, faire | drag, zăpadă, a face |
| ê | rêve | vis |
| é | été | vară |
| i | livre | carte |
| œ, eu | œil, jeune | ochi, tânăr |
| eu, eû | peu, jeûne | puțin, post |
| e [ə] | je | eu |
| o, au, eau | mot, peau, beau | cuvânt, piele, frumos |
| o | mort | moarte |
| ou | sous | sub |
| u | but | scop |
| Vocalele a, o, u și i se pronunță nazalizat când sunt urmate de n. | ||
| an | dans | În |
| on | mon | al meu |
| un | brun | Maro |
| in | vin | Vin |
Franceza are de asemenea diftongi oui (‘da’), huit (‘opt’), roi (‘rege’), louer (‘chirie’), ciel (‘cer’).
Consoane
| Literă | Exemple | Traducere |
|---|---|---|
| b | beau | frumos |
| c, s, ç | cent, sous, ça | o sută, sub, acest |
| c, k, q | cause, kilo, cinq | cauză, kilogram, cinci |
| ch | chaise | scaun |
| d | dans | în |
| f, ph | fée, photo | basm, fotografie |
| g, j | gens, journal | lume, ziar |
| g | garde | pază |
| l | lait | lapte |
| m | mère | mamă |
| n | non | nu |
| gn | campagne | campanie |
| p | porte | ușă |
| r | rose | trandafir |
| t | triste | trist |
| v | ville | oraș |
| x | expansion | expansiune |
| z | gazette | ziar |
Accentul francez cade pe ultima silabă a cuvintelor, dar cuvintele care sunt pronunţate împreună şi formează o unitate ritmică(ca un petit enfant = ‘un copil mic’), au numai un accent. Consoanele, care în mod obişnuit nu se pronunţă, se pronunţă totuşi, când după ele urmează o vocală (adică, ultimul t de la petit se pronunţă ca în exemplul de mai sus. Asta se numeşte liaison.
Gramatică
Franceza a pierdut declinările complicate şi conjugările latinei. Există un semn pentru pluralul substantivelor şi adjectivelor, dar adesea este mut. Topica şi prepoziţiile se folosesc pentru a exprima relaţii sintactice. Verbele auxiliare se folosesc pentru a exprima timpuri şi moduri.
Franceza are două genuri (articol masculin: le şi articol feminin: la), şi adjectivul care în mod normal urmează substantivului (cu excepţia unora scurte şi dese) se acordă cu el în gen şi număr.
Singular
-
le livre vert
cartea verde -
la fleur verte
Floarea verde
Plural
-
les livres verts
Cărțile verzi -
les fleurs vertes
Florile verzi
La aceste forme se pronunță doar articolul la singular şi plural diferit.
Unele adjective pot avea, înainte şi după un substantiv, o semnificație diferită:
-
ta chambre propre
spațiul tău curat -
ta propre chambre
propriul tău spațiu
Verbele dispun de trei forme de conjugare, fiecare după terminaţia infinitivului (-er, -ir, -re).
|
parler
a vorbi |
finir
a termina |
mettre
a pune |
||
| Indicativ prezent | ||||
|---|---|---|---|---|
| Singular | ||||
| persoana I | je parle | je finis | je mets | |
| persoana a II- a | tu parles | tu finis | tu mets | |
| persoana a III-a | il parle | elle finit | il met | |
| Plural | ||||
| persoana I | nous parlons | nous finissons | nous mettons | |
| persoana a II- a | vous parlez | vous finissez | vous mettez | |
| persoana a III-a | ils parlent | elles finissent | ils mettent | |
| Imperfect | ||||
| Singular | ||||
| persoana I | je parlais | je finissais | je mettais | |
| persoana a II- a | tu parlais | tu finissais | tu mettais | |
| persoana a III-a | il parlait | elle finissait | il mettait | |
| Plural | ||||
| persoana I | nous parlions | nous finissions | nous mettions | |
| persoana a II- a | vous parliez | vous finissiez | vous mettiez | |
| persoana a III-a | ils parlaient | elles finissaient | ils mettaient | |
| Perfect compus | ||||
| Singular | ||||
| persoana I | j’ai parlé | j’ai fini | j’ai mis | |
| persoana a II- a | tu as parlé | tu as fini | tu as mis | |
| persoana a III-a | il a parlé | elle a fini | il a mis | |
| Plural | ||||
| persoana I | nous avons parlé | nous avons fini | nous avons mis | |
| persoana a II- a | vous avez parlé | vous avez fini | vous avez mis | |
| persoana a III-a | ils ont parlé | elles ont fini | ils ont mis | |
| Viitor | ||||
| Singular | ||||
| persoana I | je parlerai | je finirai | je mettrai | |
| persoana a II- a | tu parleras | tu finiras | tu mettras | |
| persoana a III-a | il parlera | elle finira | il mettra | |
| Plural | ||||
| persoana I | nous parlerons | nous finirons | nous mettrons | |
| persoana a II- a | vous parlerez | vous finirez | vous mettrez | |
| persoana a III-a | ils parleront | elles finiront | ils mettront | |
| Conjunctiv I | ||||
| Singular | ||||
| persoana I | je parlerais | je finirais | je mettrais | |
| persoana a II- a | tu parlerais | tu finirais | tu mettrais | |
| persoana a III-a | il parlerait | elle finirait | il mettrait | |
| Plural | ||||
| persoana I | nous parlerions | nous finirions | nous mettrions | |
| persoana a II- a | vous parleriez | vous finiriez | vous mettriez | |
| persoana a III-a | ils parleraient | elles finiraient | ils mettraient | |
| Imperativ | ||||
| Singular | ||||
| persoana I | ||||
| persoana a II- a | parle | finis | mets | |
| persoana a III-a | ||||
| Plural | ||||
| persoana I | parlons | finissons | mettons | |
| persoana a II- a | parlez | finissez | mettez | |
| persoana a III-a | ||||
Formarea cuvintelor și vocabular
Franceza nu folosește substantive compuse, ci mult mai mult expresii compuse precum:
-
machine à laver
mașină de spălat -
prise de sang
test de sânge
Cifrele se bazează pe vechi sistem celtic, care utilizează 20 ca bază numerică. De aceea este 80 quatre-vingts ('patru ori douăzeci') și 95 este quatre-vingt-quinze ('patru douăzeci cincisprezece'). Belgiana și franceza elvețiană (ca și alte diferite variante) folosesc astăzi un sistem decimal, pentru care 95 a acolo este nonante-cinq ('nouăzeci-cinci').
Cuvinte tematice
Expresii idiomatice sau proverbe tradiționale sau amuzante
