Estonă

Eesti keel

Numărul vorbitorilor nativi

În jur de 1,29 milioane

Limbă oficială în

Estonia, UE

Limba în diaspora

Suedin, Finlanda, Letonia, Germania, Canada, SUA, Rusia, Australia, Argentina, Brazilia, Regatul Unit, Danemarca

Alfabet
Latina, 32 de litere

Cazuri gramaticale
14

Cod lingvistic
et, est

Tipologie lingvistică
aglutinativ , Cuvinte compuse , SVO

Familie lingvistică
Familia uralică, ramura fino-ugrică, subgrupul baltic-finlandez

Numărul dialectelor
2

Cel mai lung cuvânt

sünnipäevanädalalõpupeopärastlõunaväsimatus

Energie fără limite sâmbătă seara după sărbătorirea zilei de naștere, care a durat tot weekend-ul.

uusaastaöövastuvõtuhommikuidüll

idilă matinală după Anul Nou

Cuvânt sau propoziție ciudate

cuvinte cu un minimum de consoane

jäääär

marginea gheții

kõueöö

noapte de furtună de nisip

ajaja

cioban

Cele mai lungi substantive compuse:

kuuuurija istus töööös jääääres

într-o noapte de muncă un privitor la stele stătea pe marginea gheții

jõeäärne õueaiamaa

grădină la marginea unui râu

Istorie

Limba estoniană a început să se dezvolte în sec. XII-XIII, ca rezultat al unui amestec între două sau trei limbi care au fost separate de alte dialecte baltico-finice la începutul erei noastre. Germana, de asemenea şi limbile slave şi baltice au influențat evoluția limbii estoniene.

Dialecte

Două grupe dialectale, diferite substanțial una de cealaltă:

Dialectul nordic
- Dialecte estoniene de mijloc: central, vestic, insular, estic
- Dialecte nord-estice: litoral, Alutaguse
Dialecte sudice: Mulgi, Tartu, Võro

Sistemul de scriere și pronunție

Cuvintele estoniene se accentuează pe prima silabă(există totuși excepții, de exemplu se accentuează ăe a doua silabă aitäh 'mulțumesc', sõbranna 'prietenă' și unele interjecții: ahah, ohoh.Și împrumuturile mai vechi se accentuează pe prima silabă ca miljonär, apelsin, pensionär, în timp ce împrumuturile mai recente se accentuează ca în limba lor originară, de exemplu büroo, psühholoogia, kompuuter.

Vocalele se pronunță distinct fără reducție. Consoanele și vocalele au trei niveluri de lungime koli ( “о” scurt – “move in”), kooli (mediu lung “о”, “a școlii”, genitiv), kooli (lung “о”, “la școală”).

Consoanele sunt apoi împarțite, dacă sunt tari sau moi, și nu, dacă sunt sonore sau surde. Consoana g, b, d, d’ nu este de exemplu sonoră, dar moale, cu o ocluzie ușor articulatorie și din acet motiv ea seamănă cu k, p, t, t’. k, p, t, t’urile estoniene sunt pronunțate cu o ocluzie mai lungă. Consoanele nu devin surde la sfârșitul cuvintelor. Oclusivele tari și moi nu se pronunță altfel la începutul cuvântului; așa se pronunță identic cuvintele baas (“bază”) und paas (“calcar”). Sunetul f apare numai în cuvintele împrumutate : film, faktor.

În cele mai multe cazuri pronunția poate fi dedusă din ortografie.

Gramatică

Estoniana este o limbă aglutinantă și flexionară. Formele gramaticale sunt construite prin indicatori gramaticali, și terminatiile se adaugă la trunchiul/radicalul cuvântului; de exemplu adessiv plural lauda+de+l (radical + indicator-numar-plural + terminația cazului) “pe mese”; au loc schimbări fonetice (lugema “a citi” – loen “eu citesc”)

Estoniana nu are articol și niciun caz gramatical. Există un indicator pentru genul feminin la cuvintele care se referă la persoane feminine, de exemplu: tanárnő ("profesoară"), titkárnő ("secretară").

Estoniana are 14 cazuri. Terminațiile se basază pe sistemul de declinare așa numit tare sau slab, ca urmare acestui rezultat, cuvântul poate avea modificări substanțiale: tuba (“cameră”, Nominativ) - toa (“al/a camerei”, Genitiv).

Pronumele personal are două forme, scurtă(neaccentuată) și plină(accentuată).

Verbele estoniene nu exprimă categoria aspectului. Există două timpuri gramtaticale, prezent și trecut(trecut simplu sau imperfect, perfect și mai mult ca perfect). Viitorul se exprimă fie prin forma de prezent sau prin forme analitice împreună cu verbulhakkama "a începe" (oder saama "a fi capabil"):

ma kirjutan
eu scriu/eu voi scrie/ voi fi la scris
ma hakkan kirjutama
voi începe să scriu(acum)
ma saan kirjutada
pot să scriu

Limba estoniană are patru moduri:

indicativ:Ta laulab hästi. (“El cântă bine.”)
Condițional l : Ta laulaks hästi. (« El ar cânta bine. »)
Quotativ (Forma citare): Ta laulvat hästi. (“(se spune,) că el cântă bine.”)
Imperativ: Ta laulgu hästi! (“Să cânte bine!”)

Se pot forma dintr-un verb 4 participii- participii active și pasive la prezent și perfect- și un gerunziu : looma (“a crea”): loov (“creând ”, Participiu Prezent Activ), loodav (“fiind creat ”, Pasiv-Participiu Prezent), loonud (“având creat”, Activ-Participiu Perfect), loodud (“creat”, Pasiv-Partizip Perfect).

Formarea cuvintelor și vocabular

Estoniana are multe cuvinte care se compun din două, trei, patru sau mai multe componente.

suur/linn
oraș mare
vihma/piisad
picături de ploaie
pôllu/majandus/iilikool
Universitate agricolă

Lingvopedia