Letonă
Latviešu valoda
Latviešu valoda
în jur de 1.7 milioane de oameni
Republica Letonă, UE
SUA (100,000), Irlanda (50,000), Marea Britanie (40,000), Canada (28,000), Brazilia (25,000), Rusia (20,000), Australia (20,000), Noua Zeelandă (20,000), Lituania, Estonia, Ucraina, Belgia
Limba leton este una dintre cele două limbi încă vii în familia baltice orientală a limbilor indo-europene. Spre deosebire de limba lituaniană, letona nu are păstrate multe forme arhaice.
Cercetările arată, că limbile baltice s-au separat în sec.X înainte de Hristos ca ramură distinctă de alte limbi indo-europene. Limbile baltice estice s-au separat în jurul sec V. înainte de Hristos de cele vest baltice. Diferența între lituaniană și letonă a început în sec.IX-XI, chiar dacă au continuat sa fie considerate dialecte ale aceleași limbi pentru o lungă perioadă.
Ordinea cuvintelor/topica în propoziție este liberă, ea depinde de cuvântul care are în propoziție cea mai puternică relevanță/ are sensul cel mai important. De exemplu propoziția"Este apă în pahar" se construiește astfel: Glāzē ir ūdens, și "Apa este în pahar" așa: Ūdens ir glāzē. Letona nu are niciun articol, pentru aceasta adjectivele au insușiri definite sau nedefinite.
Substantivele exprimă în letonă categoriile gen, număr şi caz. Există şapte cazuri:
Masculin | Feminin | ||||
---|---|---|---|---|---|
Singular | |||||
Nominativ |
Draug-s
prieten
|
Vēj-š
vânt
|
Kuģ-is
vapor
|
Liep-a
tei(copac)
|
Pas-e
paşaport
|
Genitiv | Draug-a | Vēj-a | Kuģ-a | Liep-as | Pas-es |
Dativ | Draug-am | Vēj-am | Kuģ-im | Liep-ai | Pas-ei |
Acuzativ | Draug-u | Vēj-u | Kuģ-i | Liep-u | Pas-i |
Instrumental | Draug-u | Vēj-u | Kuģ-i | Liep-u | Pas-i |
Locativ | Draug-ā | Vēj- ā | Kuģ-ī | Liep- ā | Pas-ē |
Vocativ | Draug-s! | Vēj-š! | Kuģ-i! | Liep-a! | |
Plural | |||||
Nominativ | Draug-i | Vēj-i | Kuģ-i | Liep-as | Pas-es |
Genitiv | Draug-u | Vēj-u | Kuģ-u | Liep-u | Pas-u |
Dativ | Draug-iem | Vēj-iem | Kuģ-iem | Liep- ām | Pas-ēm |
Acuzativ | Draug-us | Vēj-us | Kuģ-us | Liep- as | Pas-es |
Instrumental | Draug-iem | Vēj-iem | Kuģ-iem | Liep- ām | Pas-ēm |
Locativ | Draug-os | Vēj-os | Kuģ-os | Liep- ās | Pas-ēs |
Adjectivele se declinări după gen, număr şi caz, de aceea se acordă cu substantivul la care se referă.
Adjectivele letone au particularitatea de a avea forme lungi şi scurte.
Verbele în letonă exprimă modul acțiunii(Activ/pasiv), timpul (trecut, prezent,viitor) şi modul și pot fi conjugate după persoană şi număr. La acestea verbele au numeroase forme de participiu.
Exemple principale
Alfabetul modern leton are 33 de litere.
Vocalele pot fi în letonă lungi sau scurte. Atât sunetele scurte cât și lungi sunt independente și pot fi diferite după cuvânt sau forma acestuia, de ex:: kazas - capre, kāzas - nuntă, kase - casă, kasē - în casă. Vocalele accentuate și cele neaccentuate se pronunță identic. Lungimea vocalei se exprimă în letonă printr-un macron(semn al lungimii) pe literă.
Diftongi: ai, ei, ui, o [uo], au, ie. Semiconsoana j poate forma după vocale diftongi, de ex: klajš [klaiʃ] “plin”, zvejnieks [zveinieks] “pescar”, šuj [ʃui] “a coase”. Și consoana v poate forma un diftong, de exemplul: tev [teu] “pentru tine”.
În letonă literele Ļ ļ, Ņ ņ, Ķ ķ, Ģ ģ denumesc patru consoane moi. Consoanele sonore se pronunță mut can apar direct în fața celor mute. Terminațiile cuvintelor consonantice: -ds (gads = an) și -ts (lakats = batistă) se pronunță obișnuit [ts] , -žs (spožs = luminos), -šs (svešs = străin) ca “sch”. Consoanele sonore la sfârșitul unui cuvânt se pronunță mereu sonor.
Letona, cu puține/câteva excepții are accentul fix la început(pe prima silabă). Există trei tipuri de accent tonic/tonuri: plat (stieptā), descendent (krītošā) și întrerupt (lauztā intonācija). De exemplu loks ([luõks], ceapă de primăvară), loks ([lùoks], arc), logs ([luôgs], fereastră).
Consoanele letone pot fi sonore sau surde, dure sau moi, fiecare după unde și cum sunt articulate, ele pot dispune de însușiri diferite.
Ca formulă a politeții pentru o persoană se folosește pronumele persoana II- a plural și forma verbalăJūs ("Voi").
O formulă de politețe oficială este folosirea numelui de familie al unei persoane la genitiv și cuvintele kungs (domn) oder kundze (doamnă), de exemplu: Kļaviņa kungs, Liepas kundze. Aceeași construcție se folosește,când se/te adresează persoanelor cu funcții de conducere, de exemplu: prezidenta kungs, ministres kundze.
"Tu" se folosește în mod obișnuit, când te adresezi părinților ."Voi" se folosește încă uneori în sate. Prenumele se folosește în situații mai degrabă informale, în timp ce numele de familie este utizatori la ocazii/situații formale.
Un lucru interesant, letona nu are cuvinte injurioase puternice. Cine are chef să înjure , trebuie să folosească cuvinte peiorative ca īkstoņa (“cusurgiu/cârcotaș”) sau cuvinte din rezerva bogata a limbii ruse sau engleze.