Spaniolă
Español
Numărul vorbitorilor nativi
în jur de 450 de milioane
Limbă oficială în
Mexic (110 millioane), Columbia (47 millioan), Spania (46 million), Argentina (40 millioane), Peru (28 million), Venezuela (27 million), Chile (17 million), Guatemala, Ecuador, Cuba, Republica Dominicană, Bolivia, Honduras, Paraguay, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Puerto Rico, Panamá, Uruguay, Guinea Ecuatorială, Sahara Vestică, UE
Limba minoritară în
Statele Unite, Belize, Andorra, Gibraltar, Israel
Limba în diaspora
Statele Unite, Canada, Australia, Regatul Unit, Franța, Elveția, Germania, Brazilia, Maroc, Israel, Italia, Algeria
Alfabet
27 litere
27 litere
Cazuri gramaticale
0
0
Cod lingvistic
es, spa
es, spa
Tipologie lingvistică
flexionar , Limbă pro-drop, limbă cu subiect nul/subînțeles , SVO
flexionar , Limbă pro-drop, limbă cu subiect nul/subînțeles , SVO
Familie lingvistică
Indo-europeană, romanică
Indo-europeană, romanică
Numărul dialectelor
câteva sute de dialecte (europene: nordul peninsulei, centru-sud al peninsulei, sudul peninsulei, canarian, americane: mexican, caribian, ando-pacific, Rio de la Plata, chilian, America Centrală)
câteva sute de dialecte (europene: nordul peninsulei, centru-sud al peninsulei, sudul peninsulei, canarian, americane: mexican, caribian, ando-pacific, Rio de la Plata, chilian, America Centrală)
Cel mai lung cuvânt
ciclopentanoperhidrofenantreno
chimie, Ciclopentanoperhidrofenantren
Cuvânt sau propoziție ciudate
otorrinolaringología
otorinolaringologie
ferrocarrilero
ceferist
Parangaricutirimícuaro
un oraș in Mexic, cuvânt utilizat ca un cuvânt greu de pronunțat
Introducere
Spaniola (español), numită și castiliana (castellano), este o limbă romanică, care a apărut în regiunea Castiliei. Ca alte limbi romanice, a evoluat din latina vorbită după sosirea romanilor în Peninsula Iberică(218 înainte de Hristos). Colonizarea Americii, care a început în sec. XVI, a condus la extinderea spaniolei peste o zonă/regiune largă a ambelor continente americane. După obținerea independenței, noile țări americane au început procesul unificării lingvistice.
Aproximativ 450 de milioane de oameni vorbesc spaniola ca limbă maternă, fiind a doua ca mărime limbă vorbită după chineza mandarină după numătul de vorbitori nativi. 60 de milioane de oameni vorbesc spaniola ca a doua limbă și 20 de milioane de studenți o învață ca limbă străină. Este a treia cea mai frecvent folosită limbă pe internet (cu 182 de milioane de utilizatori). Spaniola este una dintre cele 6 limbi oficiale ale Natiunilor unite și, de asemenea, este folosită ca limbă oficială de Uniunea Europeană, Mercosur, FIFA și multe alte organizații internațiionale.
Istorie
-
înainte de secolul III înainte de Hristos
influența pre-romană
-
Sec.III înainte de Hristos - sec I după Hristos
Romanizarea Peninsulei Iberice, latina ia locul limbilor preromane
-
409 – 711
perioadă de migrație - influența vizigotă
-
711
Invazia maură - influența arabă
-
722
Începutul Reconquistei
-
secolul 13
Alfons al X-lea al Castiliei - începutul folosirii pe scara largă a limbii castiliane (întemeierea şcolii de traducători de la Toledo)
-
sec.10-14
spaniola medievală
-
sec. XII - XIV
Limbajul poeților lirici
-
1492
Sfârșitul Reconquistei
-
1492
Publicația Grammatica de Antonio de Nebrija - prima carte care se ocupă cu structura unei alte limbi vesteuropene decât latina
-
1208
Prima universitate în Spania (Universidad de Palencia)
-
Sec. XV- XVII
Spaniola premodernă(spaniola clasică)
Caracterizat printr-un număr de modificări fonologice şi gramaticale prin care spaniola veche a devenit treptat spaniola modernă
-
Sec.XV - XVII
Descoperiri, limba comerțului și a misionarilor, extinderea limbii în imperiul colonial spaniol (influența limbilor americane indigene)
.jpg){kind=link}
Ca și celelalte limbi surori, spaniola a parcurs de-a lungul evoluției sale din latină o serie de modificări fonetice sistematice. A achiziționat diftongi, și, un fapt interesant, grupele de consoane la începutul cuvântului PL-, CL-, FL-s-au schimbat în palatalul /ʎ/, scris II: plorare → llorar.
Sistemul de scriere și pronunție
Limba spaniolă folosește alfabetul latin cu o consoană suplimentară ñ, care reprezintă o consoană nazal palatală. Cele cinci vocale pot căpăta un accent ascuțit.
- a
- á
- b
- c
- d
- e
- é
- f
- g
- h
- i
- í
- j
- k
- l
- m
- n
- ñ
- o
- ó
- p
- q
- r
- s
- t
- u
- ú
- ü
- v
- w
- x
- y
- z
Există 5 digrafe (perechi de cuvinte folosite pentru a reprezenta un singur sunet): ch şi qu
Gramatică
În special interesantă este deosebirea esențială şi sistematică între modurile indicativ şi conjunctiv. În timp ce indicativul se referă la evenimente reale sau aparent reale, subjunctivul este folosit pentru a exprima îndoială sau incertitudine despre situații ipotetice.
-
Llegaré aunque mi coche no funciona.
Voi veni, chiar dacă mașina mea nu funționează. (ind).
(vorbitorul știe că mașina nu funcționează) -
Llegaré aunque mi coche no funcione.
Voi veni, chiar dacă mașina mea nu ar funcționa (conj.).
(Vorbitorul nu este sigur, dacă mașina funcționează sau nu) -
Quizás lo pueden hacer.
Poate pot ei să o facă
(Vorbitorul ştie că ei o pot face, dar nu ştie dacă vor) -
Quizás lo puedan hacer.
Poate pot să o facă.
(Vorbitorul nu este sigur, dacă ei o pot face)
Declinări ale grupurilor nominale
| Masculin | Feminin | |
|---|---|---|
| Pisica neagră | Masa rotundă | |
| Singular | el gato negro | la mesa redonda |
| Plural | los gatos negros | las mesas redondas |
Conjugarea verbelor
Spaniola are 3 conjugări regulate, în auf (-ar, -er, and -ir), de exemplu hablar (a vorbi), comer (a mânca) și dormir (a dormi), ca și câteva zeci de verbe neregulate sau grupe de verbe. O formă semi-neregulată este deplasarea vocalei între forme cu accent pe rădăcină/radical accentuate și forme cu accent pe terminație.
| accentuat rădăcină | accentuat terminație | |
|---|---|---|
|
querer
a vrea/a iubi |
quiero
eu vreau/iubesc |
queremos
noi vrem/iubim |
|
dormir
a dormi |
duermo
Eu dorm |
dormimos
Noi dormim |
Paradigma conjugărilor pentru verbele în -er
| Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| persoana I | persoana a II- a | persoana a III-a | persoana I | persoana a II- a | persoana a III-a | |
| Indicativ | ||||||
| Prezent | como | comes | come | comemos | coméis | comen |
| Imperfect | comía | comías | comía | comíamos | comíais | comían |
| Preterit/Imperfect | comi | comiste | comió | comimos | comisteis | comieron |
| Viitor | comeré | comerás | comerá | comeremos | comeréis | comerán |
| Subjunctiv | ||||||
| Prezent | coma | comas | coma | comamos | comáis | coman |
| Imperfect | comiera / comiese | comieras / comieses | comiera / comiese | comiéramos / comiésemos | comierais / comieseis | comieran / comiesen |
| Viitor | comiere | comieres | comiere | comiéremos | comieres | comieren |
| - | ||||||
| Condițional | comería | comerías | comería | comeríamos | comeríais | comerían |
| Imperativ | come | coma | comamos | comed | coman | |
Suplimentar se pot forma cu auxiliarul/verbul ajutător {sound1 următoarele timpuri compuse, cu exemple la persoana I singular:
| Indicativ | Subjunctiv | |
|---|---|---|
| Mai mult ca perfect compus | he comido | haya comido |
| Mai mult ca perfect compus | había comido | hubiera comido/hubiese comido |
| Viitor II | habré comido | hubiere comido |
| Conjunctiv compus | habría comido | - |
Formarea cuvintelor și vocabular
Aproximativ 60% din vocabularul spaniol este derivat din latină, în jur de 10% vin din greacă, 10% din gotică, 10% din arabă și din alte limbi (limbi germanice, bască, iberică, catalană, maya, nahuatl, quechua, amara și altele).
Cuvinte arabe în spaniolă
Influența arabă asupra limbii spaniole este semnificativă și își are originea în prezența musulmană în Peninsula Iberică între 711 și 1492. Aceste cuvinte sunt adesea recognoscibile prin al-i> inițial (care provine din articolul hotărât arab)
-
aceituna
măslină -
albornoz
halat de baie -
alboroto
tumult, bucurie -
alcalde
primar -
enchufar
a branșa -
naranja
oranj
influența limbilor americane indigene
Când cuceritorii spanioli descopereau pământuri noi, le lipsea vocabularul la confruntarea cu natura americană, prin urmare ei au preluat nume de mii de animale, plante, locuri din limbile amerindiene. Unele dintre aceste cuvinte se folosesc numai în zone restrânse/limitate ale lumii hispanofone, dar altele sunt difuzate în lumea întreagă, de exemplu ciocolată, tequila et puma).
Cuvinte spaniole care provin din Nahuatl
Cuvintele documentate Nahuatl în limba spaniolă(în principal vorbită în Mexic și America Centrală) cuprind/conțin o listă lungă de animale, plante, fructe și soiuri de legume, alimente, băuturi și ustensile menajere.
Multe dintre aceste cuvinte se termină cu sufixul "-tl" in Nahuatl. Această terminație, dificil de pronunțat pentru vorbitorii de spaniolă, a evoluat în -tei> spaniolă(de ex. axolotl = ajolote).
-
chapulín
lăcustă -
guajalote
curcan -
ocelote
Ocelot -
cacao
cacao -
chile
Ardei Chili -
tomate
roșie -
chocolate
ciocolată -
tequila
tequila -
papalote
zmeu
Quechua cuvinte în spaniolă
-
pampa
Pampas -
llama
Lama -
cancha
Teren de joc -
puma
Puma -
cóndor
Condor -
coca
Coca -
guano
Guano
Dialecte
Variantele regionale ale limbii spaniole se deosebesc mai mult în pronunție şi vocabular, decât în gramatică. Cele mai mari diferențe sunt între spaniola europeană şi spaniola latinoamericană, dar există deosebiri şi în interiorul Spaniei şi Americii Latine.
Cuvinte tematice
Expresii idiomatice sau proverbe tradiționale sau amuzante
