Germană

Deutsche Sprache

Numărul vorbitorilor nativi

95-100 milioane (țări cu limba oficială), 120 milioane (toate țările)

Limbă oficială în

Germania, Austria, Elveția, Italia (Tirolul de sud), Liechtenstein, Luxemburg, Belgia, UE, Consiliul Nordic

Limba minoritară în

Franța (1.2 millioane), Brazilia (0.9 millioane), Rusia (850,000), Africa de Sud (300,000 - 500,000), Kazahstan (360,000), Polonia, Ungara, România, Italia, Republica Cehă, Namibia, Danemarca, Slovacia, Orașul Vatican(Garda Elvețiană), Venezuela (Colonia Tovar)

Limba în diaspora

Statele Unite, Argentina, Canada , Mexic, Australia, Chile, Paraguay, Noua Zealandă, Bolivia, Olanda, UK, Peru, Spania, Polonia, Israel, Norvegia, Ecuador, Ucraina, Republica Dominicană, Grecia, Irlanda, Belize

Alfabet
26 litere

Cazuri gramaticale
4

Cod lingvistic
de, deu, ger

Tipologie lingvistică
flexionar , Cuvinte compuse , SOV /V2

Familie lingvistică
Indo-europeană, Vest Germanică, Germana Veche

Numărul dialectelor
Mai multe sute, zeci cu ISO 639-3-Codes, unele dintre acestea pot fi considerate ca limbi independente: germana de jos/Plattdeutsch, germana de centru, germana superioară (cu alemana), idiș, luxemburghez, germana din Pennsylvania.

Cel mai lung cuvânt

Telekommunikationskundenschutzverordnung

directivă de protejare a clienților de la telecomunicații

Nachrichtenübermittlungsbeschleunigungssystem

sistem de accelerare a transferului de știri

Cuvânt sau propoziție ciudate

Angstschweiß

transpirație rece

8 consoane consecutive

Batterieeier

Ouă dintr-o baterie

5 vocale consecutive

Milieueinflüsse

Influențe ale mediului

5 vocale consecutive

Introducere

Germana este limbă oficială în şapte ţări UE şi cea mai răspândită a Uniunii. Cu toate acestea, nu este o limbă internaţională precum engleza, franceza, spaniola sau portugheza. În primul rând , emigraţia germană către alte continente, deşi , importantă, a fost individuală şi fără un stat, fără sprijin-susţinere militară sau culturală a unui imperiu. Astfel au fost absorbiţi cu timpul milioane de colonişti germani în Americi, în Africa de Sud şi Oceania de către ţara lor de adopţie şi şi-au pierdut limba. În al doilea rând, cele două războaie mondiale au redus teritoriile vorbitoare de germană şi au condus la pierderea interesului(exprimare blândă) şi la închiderea instituţiilor culturale ca şcoli în ţări precum SUA şi Brazilia. O excepţie notabilă a declinului general a germanei: comunitatea amish în Statele Unite cu o creştere anuală(!) de aproape 5%; teoretic, ei ar putea fi cel mai mare grup de populaţie americană de aici, la sfârşitul secolului.

Istorie

Germana veche
~ 200 - 900

Schimbări consonantice în germana veche
(bdg→ptk, th→d, v→b, k→ch, p→pf, t→ts/ss)
~ 870

Cântecul Hildebrand și textele Muspilli

Sursa
Germana standard medievală
1138 - 1254

Hohenstaufen : standard literară cu bază alemanică
Extinderea spre est
~ 1200 - 1400

Statul Ordinului Teutonic în Baltica. Idiş timpuriiu
(Germana mijlocie cu caractere/litere ebraice)
Noua germana superioară timpurie
~ 1300 - 1600

Liga hanseatică-Hansa. Administraţia în germana de jos
1450

Presa tipărită (Gutenberg)
1522 - 1534

Traducerea Bibliei (Luther)

Wikimedia Commons
Germana superioară nouă
1700 - 1900

Emigrația maselor în America
1800

Germana superioară standard devine limbă vorbită
1852 - 1860

Dicţionarul germanei superioare-standard (Grimm)

Wikimedia Commons
1901

Standardizare
A doua conferinţă ortografică
1996

Reforma ortografiei

Schimbări consonantice în germana veche

	Secol	Cu modificări (germana veche)	Fără modificări (engleză)
d→t	2-4	gut	good
p→ff	4/5	Schiff	ship
t→ss	4/5	essen	eat
k→ch	4/5	machen	make
t→ts	5/6	Zehe	toe
p→pf	6/7	Apfel	apple
ß→b	7/8	geben	give
b→p	8/9	Rippe	rib
d→t	8/9	Tag	day
dg→ck	8/9	Brücke	bridge
þ→d	9/10	Dorn	thorn

Sistemul de scriere și pronunție

Germana are un alfabet cu 26 de litere, dar folosesşte diacritice Umlaut pe a, o şi u (ä, ö, ü), ca şi o literă specială (ß) pentru s mut după vocale lungi.

Germana are o ortografie etimologică, care nu corespunde pronunţiei actuale, dar pronunţia poate (de cele mai multe ori) să fie dedusă din forma scrisă. Exemple pentru convenţii speciale de ortografie suntsch /ʃ/ (Schale 'castron'), st /ʃt/ (Stoff 'material'), sp /ʃp/ (Spaß 'distracţie') ca şi diftongii ei /a͡ɪ/ (Ei 'ou') şi eu /ɔʏ̯/ (Heu 'fân').

Există un cunoscut cântec pentru copii, care prezintă foarte frumos sistemul de sunete al limbii germane: https://www.youtube.com/watch?v=B9ylfF-sYf4

Trei chinezi cu un contrabas stăteau pe stradă şi povesteau ceva. Atunci a venit poliţia: Ei, ce e asta? - "Trei chinezi cu un contrabas".

Cântecul se repetă de câteva ori, unde de fiecare dată toate vocalele prin aceeaşi vocală sau diftong sunt înlocuite, de ex. 'a': Dra Chanasan mat dam Kantrabass ..., 'ö': Drö Chönösön möt döm Köntröböss ... sau chiar 'au': Drau Chaunausen maut daum Kauntraubauss ....

Gramatică

Germana are patru cazuri şi trei genuri gramaticale, cu acord între articole, adjective şi substantive. Declinarea adjectivelor este diferită, fiecare depinzând de grupul nominal, dacă este hotărât sau nehotărât. În mod curios, substantivele germane nu au aproape deloc terminaţii de declinare, indicatorul de declinare este în principal articolul. O specificitate a limbii germane este folosirea umlaut pentru declinare. Astfel multe substantive germane marchează pluralul prin modificarea vocalei accentuate: a/o/u → ä/ö/ü.

Grup nominal hotărât

	Masculin lupul cenușiu/lupii cenușii	Feminin șoarecele mic/micii șoricei	Neutru calul rapid/caii rapizi
Nominativ	der graue Wolf die grauen Wölfe	die kleine Maus die kleinen Mäuse	das schnelle Pferd die schnellen Pferde
Genitiv	des grauen Wolf(e)s der grauen Wölfe	der kleinen Maus der kleinen Mäuse	des schnellen Pferd(e)s der schnellen Pferde
Dativ	dem grauen Wolf den grauen Wölfen	der kleinen Maus den kleinen Mäusen	dem schnellen Pferd den schnellen Pferden
Acuzativ	den grauen Wolf die grauen Wölfe	die kleine Maus die kleinen Mäuse	das schnelle Pferd die schnellen Pferde

grup nominal nehotărât

	Masculin un lup cenușiu/lupi cenusii	Feminin un mic șoarece/șoareci mici	Neutru un cal rapid/cai rapizi
Nominativ	ein grauer Wolf grauen Wölfe	eine kleine Maus kleine Mäuse	ein scnnelles Pferd schnelle Pferde
Genitiv	eines grauen Wolf(e)s grauer Wölfe	einer kleinen Maus kleiner Mäuse	eines schnellen Pferd(e)s schneller Pferde
Dativ	einem grauen Wolf grauen Wölfen	einer kleinen Maus kleinen Mäusen	einem schnellen Pferd schnellen Pferden
Acuzativ	einen grauen Wolf graue Wölfe	eine kleine Maus kleine Mäuse	ein schnelles Pferd schnelle Pferde

Verbele se conjugă după persoană şi se acordă cu subiectul. În afară de terminaţiile conjugării un mare număr de verbe germane, numite tari au o modificare de vocală internă, care permite indicarea timpului şi Umlautul apare la persoanele a II-a şi a III-a la singularul verbelor, cât şi la conjunctiv trecut.

schlafen (A dormi)	Singular	Plural
persoana I	Ich schlafe (eu dorm) Ich schlief (eu dormeam)	Wir schlafen (noi dormim) Wir schliefen (noi dormeam)
persoana a II- a	Du schläfst (tu dormi) Du schliefst (tu dormeai)	Ihr schlaft (voi dormiți) Ihr schlieft (voi dormeați)
persoana a III-a	Er/sie/es schläft (el/ea doarme) Er/sie/es schlief (el/ea dormea)	Sie schlafen (ei/ele dorm) Sie schliefen (ei/ele dormeau)

Formarea cuvintelor și vocabular

Germana este cunoscută pentru vocabularul ei mare. Acest lucru, în parte, este legat de o lungă tradiţie literară, care a adunat sinonime din multe epoci şi dialecte, dar şi de faptul că limba germană permite compunerea de cuvinte (Apfelsaft), unde engleza foloseşte serii de substantive-lanţuri (apple juice) şi franceza grupe prepoziţionale după substantive(jus de pomme). Un fapt interesant, ediţia germană a Wikipédiei este a doua ca mărime in lume, mult mai mare decât se putea aştepta, având in considerare numărul vorbitorilor ei.

Un alt motiv pentru mărimea vocabularului german este puternica birocraţie germană, care foloseşte pentru tot un cuvânt birocratic - de la Postwertzeichen (Briefmarke - ştampilă) până la Personenkraftwagen/PKW (Auto - maşină).

Când cineva solicită un permis de conducere, un sobru/pur și simplu "Nein" sună cam așa :Ihr Antrag auf Einleitung eines Verfahrens zur Erteilung der Erlaubnis zum Führen eines Kraftfahrzeugs auf öffentlichen Straßen wurde abgelehnt. (« Cererea Dvs de deschidere a procedurii de atribuire a unei autorizații de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice a fost refuzată/respinsă . »)

Dialecte

Peisajul dialectal german este foarte complex, între altele, pentru că peisajul lingvistic era de-a lungul celei mai mari parți din istorie un mozaic politic de regiuni suverane, vag unite de un împărat ales. Exprimat dialectal/din punct de vedere dialectal, frontiera cea mai cunoscută este deplasarea sunetelor /isoglosa nord/sud care trece aproximativ prin Frankfurt, cu b/d la nord și p/t/k la sud. Diferențele dialectale nu se opresc/limitează la schimbările de sunete, ele se regăsesc și în vocabular. De exemplu, chiflele sunt în nord Brötchen, și în sud Wecken sau Semmel, cu o transformare prin Weckerl și Semmerl în Bavaria până la Weggli și Semmeli în Elveția. La nord se găsesc de asemenea variantele Schrippe (Berlin), Luffe (Braunschweig) și Rundstück, echivalentul cuvântului danez (rundstykke).

Germana inferioară-de jos

Saxona inferioară
1. Schleswigisch
2. Holsteinisch
3. Nordniedersächsisch
4. Groninger Platt
5. Nordniedersächsische Dialekte in den Niederlanden
6. Westfälisch
7. Ostfälisch
Saxona inferioară de Est
1. Mecklenburgisch-Vorpommersch
2. Nordmärkisch
3. Mittelmärkisch

Centrală

Germana centrală de Vest
1. Ripuarisch
2. Moselfränkisch
3. Letzeburgisch
4. Hessisch
5. Pfälzisch
6. Lothringisch (Fränkisch)
Germana mijlocie orientală
1. Thüringisch
2. Sächsisch
3. Berliner Dialekt
4. Lausitzisch-Schlesisch

Germana de sus

Germana de sus nordică
1. Ostfränkisch
2. Südfränkisch
Germana de sus vestică
1. Schwäbisch
2. Niederalemannisch
3. Elsässisch
4. Hochalemannisch
5. Höchstalemannisch
Germana de sus estică
1. Nordbairisch
2. Mittelbairisch
3. Südbairisch

Link-uri

Site multilingv pentru învățarea limbii germane: http://deutsch.info

Lingvopedia

Germană

Numărul vorbitorilor nativi

Limbă oficială în

Limba minoritară în

Limba în diaspora

Cel mai lung cuvânt

Cuvânt sau propoziție ciudate

Introducere

Istorie

Germana veche

~ 200 - 900

~ 870

Germana standard medievală

1138 - 1254

~ 1200 - 1400

Noua germana superioară timpurie

~ 1300 - 1600

1450

1522 - 1534

Germana superioară nouă

1700 - 1900

1800

1852 - 1860

1901

1996