Direct la conținut

Franceză

La langue française

Numărul vorbitorilor nativi

77 milioane de vorbitori nativi, plus considerabil mai mulți oameni care o vorbesc ca limbă străină (150-220 milioane)

Limbă oficială în

Franța, Belgia, Elveția, Monaco, Luxemburg, UE, Canada, Haiti, Vanuatu și 21 de țări în Africa.

Limba minoritară în

Italia, SUA

Limba în diaspora

Algeria, Argentina, Australia, Canada, Chile, Liban, Mexic,Maroc, Noua Zeelandă, Tunisia, Uruguay

Alfabet
40 de litere( 26 latine + litere diacritice)
Cazuri gramaticale
0
Cod lingvistic
fr, fra, fre
Tipologie lingvistică
flexionar , Tendințe polisintetice în limba vorbită , SVO
Familie lingvistică
Indo-europeană, Romanică
Numărul dialectelor
Mai multe în Europa (diferite variante în Franța, Elveția şi Belgia), unele în Canada şi Louisiana, Africa, Noua Caledonie,...

Cel mai lung cuvânt

(25 litere), 'anticonstituțional'

Cuvânt sau propoziție ciudate

Cuvintele înseamnă "fără " și "îndoială ", dar expresia întreagă înseamnă "probabil" și nu aproximativ "fără îndoială".
Cuvântul franțuzesc pentru "dragoste" este masculin la singular, dar feminin la plural.

Introducere

Franceza este vorbită în 29 de țări, care formează francofonia. De aceea există mai multe variante ale francezei în Europa, Africa, Canada , în Statele Unite și în Asia. În Europa, variantele în Elveția și Belgia sunt diferite de limba standard vorbită în Franța.

Cel mai mare număr al vorbitorilor nativi de limbă franceză și de a doua limbă se găsesc în Africa (aproximativ 115 milioane în 31 de țări africane). Țările Imperiului colonial francez timpuriu(Senegal, Algeria, Gabon, Tunisia, Mauritania, Coasta de Fildeș, samd) folosesc adesea franceza ca un compromis între limbile locale, după obținerea independenței.

Mai multe llimbi creole, ca de exemplu haitiana, care se bazează lexical pe franceză.

Mai multe organizații internaționale, precum Națiunile Unite (UN), WTO, NATO, Consiliul Europei, Crucea Roșie - utilizează franceza ca limbă oficială, ca și Statul Vatican. Alliance Française are menirea să promoveze limba și cultura franceză în lume.

O hartă cu limbile şi dialecte le Franței și ale regiunilor de la graniță

Sursa: Wikimedia Commons

Istorie

Limba franceză ca limbă romanică a apărut din latina vulgară, sub influența limbii celtice vorbite în Galia (astăzi nordul Franței). În partea de sud a țării se vorbea occitana.

  • secolul 9-13

  • Franceza veche

    Cel mai vechi text cunoscut îl reprezintă Sergent de Straßburg 842.

  • secolul 14-15

  • Franceza de mijloc

  • secolul 16-17

  • Franceza clasică

    François I a decât franceza limba oficială a administrației în locul latinei în 1539. Astfel celelalte limbi au fost oprimate sau neglijate în Franța.

  • Din sec.XVII

  • Franceza modernă

În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea (sec.XVII) franceza a devenit limbă internațională. A reprezentat din sec.XVII până în secolul XX cea mai importantă limbă a diplomației, până când engleza a preluat rolul unei limbi internaționale.

Sistemul de scriere și pronunție

  • â
  • à
  • a
  • b
  • c
  • ç
  • d
  • é
  • è
  • ë
  • e
  • ê
  • f
  • g
  • h
  • î
  • i
  • ï
  • j
  • k
  • l
  • m
  • n
  • ô
  • o
  • œ
  • p
  • q
  • r
  • s
  • t
  • û
  • ù
  • u
  • ü
  • v
  • w
  • x
  • y
  • ÿ
  • z

Franceza se scrie cu 26 de litere latine, 14 litere diacritice (à â ç é è ê ë î ï ô ù û ü ÿ) și două ligaturi (æ, œ)

Pronunția sunetelor se face cu o tensiune musculară. Ultima literă a cuvintelor este adesea mută. Nu există sunetul h. h la inceputul cuvintelor nu se pronunță : hôtel [otel]. {R} uvular francez est caracteristic pentru limbă.

Ortografia este destul de complicată, pentru că se scrie mai mult decât se pronunță. Conjugarea verbelor există în scris , dar în oral nu se disting decât trei din șase forme de prezent. În tabelele de conjugare, toate formele de persoanele I si a III-a singular au aceeași pronunție.

Franceza vorbită real este mult mai complicată decât ar putea presupune cel care învață limba, pentru că unele vocale nu se pronunță şi unele grupe de cuvinte se pronunță ca unul singur:

Je ne le sais pas (Nu ştiu)

Vocale

Franceza standard are până la 13 vocale orale și 4 vocale nazale. Așa numitul /ə/, a cărui pronunție este asemănătoare lui œ adesea nu se pronunță (e muet). La sfârșitul cuvântului nu se pronunță în mod normal ca în porte, dar în poezie poate fi pronunțat.

Literă Exemple Traducere
a à patte, labă, acolo
a â image, pâté imagine, bloc
ai, ei, è chère, neige, faire drag, zăpadă, a face
ê rêve vis
é été vară
i livre carte
œ, eu œil, jeune ochi, tânăr
eu, eû peu, jeûne puțin, post
e [ə] je eu
o, au, eau mot, peau, beau cuvânt, piele, frumos
o mort moarte
ou sous sub
u but scop
Vocalele a, o, u și i se pronunță nazalizat când sunt urmate de n.
an dans În
on mon al meu
un brun Maro
in vin Vin

Franceza are de asemenea diftongi oui (‘da’), huit (‘opt’), roi (‘rege’), louer (‘chirie’), ciel (‘cer’).

Consoane

Literă Exemple Traducere
b beau frumos
c, s, ç cent, sous, ça o sută, sub, acest
c, k, q cause, kilo, cinq cauză, kilogram, cinci
ch chaise scaun
d dans în
f, ph fée, photo basm, fotografie
g, j gens, journal lume, ziar
g garde pază
l lait lapte
m mère mamă
n non nu
gn campagne campanie
p porte ușă
r rose trandafir
t triste trist
v ville oraș
x expansion expansiune
z gazette ziar

Accentul francez cade pe ultima silabă a cuvintelor, dar cuvintele care sunt pronunţate împreună şi formează o unitate ritmică(ca un petit enfant = ‘un copil mic’), au numai un accent. Consoanele, care în mod obişnuit nu se pronunţă, se pronunţă totuşi, când după ele urmează o vocală (adică, ultimul t de la petit se pronunţă ca în exemplul de mai sus. Asta se numeşte liaison.

Gramatică

Franceza a pierdut declinările complicate şi conjugările latinei. Există un semn pentru pluralul substantivelor şi adjectivelor, dar adesea este mut. Topica şi prepoziţiile se folosesc pentru a exprima relaţii sintactice. Verbele auxiliare se folosesc pentru a exprima timpuri şi moduri.

Franceza are două genuri (articol masculin: le şi articol feminin: la), şi adjectivul care în mod normal urmează substantivului (cu excepţia unora scurte şi dese) se acordă cu el în gen şi număr.

Singular

  • le livre vert
    cartea verde
  • la fleur verte
    Floarea verde

Plural

  • les livres verts
    Cărțile verzi
  • les fleurs vertes
    Florile verzi

La aceste forme se pronunță doar articolul la singular şi plural diferit.

Unele adjective pot avea, înainte şi după un substantiv, o semnificație diferită:

  • ta chambre propre
    spațiul tău curat
  • ta propre chambre
    propriul tău spațiu

Verbele dispun de trei forme de conjugare, fiecare după terminaţia infinitivului (-er, -ir, -re).

parler
a vorbi
finir
a termina
mettre
a pune
Indicativ prezent
Singular
persoana I je parle je finis je mets
persoana a II- a tu parles tu finis tu mets
persoana a III-a il parle elle finit il met
Plural
persoana I nous parlons nous finissons nous mettons
persoana a II- a vous parlez vous finissez vous mettez
persoana a III-a ils parlent elles finissent ils mettent
Imperfect
Singular
persoana I je parlais je finissais je mettais
persoana a II- a tu parlais tu finissais tu mettais
persoana a III-a il parlait elle finissait il mettait
Plural
persoana I nous parlions nous finissions nous mettions
persoana a II- a vous parliez vous finissiez vous mettiez
persoana a III-a ils parlaient elles finissaient ils mettaient
Perfect compus
Singular
persoana I j’ai parlé j’ai fini j’ai mis
persoana a II- a tu as parlé tu as fini tu as mis
persoana a III-a il a parlé elle a fini il a mis
Plural
persoana I nous avons parlé nous avons fini nous avons mis
persoana a II- a vous avez parlé vous avez fini vous avez mis
persoana a III-a ils ont parlé elles ont fini ils ont mis
Viitor
Singular
persoana I je parlerai je finirai je mettrai
persoana a II- a tu parleras tu finiras tu mettras
persoana a III-a il parlera elle finira il mettra
Plural
persoana I nous parlerons nous finirons nous mettrons
persoana a II- a vous parlerez vous finirez vous mettrez
persoana a III-a ils parleront elles finiront ils mettront
Conjunctiv I
Singular
persoana I je parlerais je finirais je mettrais
persoana a II- a tu parlerais tu finirais tu mettrais
persoana a III-a il parlerait elle finirait il mettrait
Plural
persoana I nous parlerions nous finirions nous mettrions
persoana a II- a vous parleriez vous finiriez vous mettriez
persoana a III-a ils parleraient elles finiraient ils mettraient
Imperativ
Singular
persoana I
persoana a II- a parle finis mets
persoana a III-a
Plural
persoana I parlons finissons mettons
persoana a II- a parlez finissez mettez
persoana a III-a

Formarea cuvintelor și vocabular

Franceza nu folosește substantive compuse, ci mult mai mult expresii compuse precum:

  • machine à laver
    mașină de spălat
  • prise de sang
    test de sânge

Cifrele se bazează pe vechi sistem celtic, care utilizează 20 ca bază numerică. De aceea este 80 quatre-vingts ('patru ori douăzeci') și 95 este quatre-vingt-quinze ('patru douăzeci cincisprezece'). Belgiana și franceza elvețiană (ca și alte diferite variante) folosesc astăzi un sistem decimal, pentru care 95 a acolo este nonante-cinq ('nouăzeci-cinci').

Cuvinte tematice

Expresii idiomatice sau proverbe tradiționale sau amuzante

Înapoi la început