Direct la conținut

Esperanto

Esperanto lingvo

Numărul vorbitorilor nativi

Între 100.000 și 2-3 milioane (100.000 o vorbesc fluent și 2-3 milioane au învățat-o)

Limbă oficială în

Numai la congrese internaționale Esperanto sau întâlniri

Limba minoritară în

Vorbitori de esperanto există în peste 120 de țări. Ei nu reprezintă nicăieri o minoritate recunoscută oficial.

Limba în diaspora

Comunitatea Esperanto este comparabilă cu o diasporă. Vorbitorii de Esperanto trăiesc în toată lumea și au propria lor cultură, dar niciun statut legal.

Alfabet
28 litere
Cazuri gramaticale
2
Cod lingvistic
eo, epo
Tipologie lingvistică
aglutinant cu izolante trăsături , Topică liberă
Familie lingvistică
Limbă neolatină
Numărul dialectelor
Niciun dialect

Cel mai lung cuvânt

administratorii impozitelor de stat
este cel mai lung cuvânt găsit într-un text, dar este posibil să se formeze și altele mult mai lungi, care urmează regulile gramaticale ale limbii esperanto, de ex.kontraŭkolektivismobatalantoj (“luptători împotriva colectivismului”), gekontraŭdelikventismospecialiĝintoj....

Cuvânt sau propoziție ciudate

Cuvinte polisemantice
koleg-o: coleg, kol-eg-o: gât lung
bombon-o: bomboană, bomb-ono: parte a unei bombe
kultur-o: cultură; kul-tur-o: turn de țânțari; kult-ur-o: boul unui cult.
ĉarm-ul-in-o: fată şarmantă, ĉar-mul-ino: catâr (fem.), măgăriță în fața căruței

Introducere

Limba a fost inițiată de Ludwig Lazar Zamenhof, care a creat gramatica pe baza limbilor europene cu un minimum de excepții. Vocabularul se bazează în principal pe limbile romanice, deși apar și cuvinte din limbile germanice sau altele. Limba nouă, a cărui prim manual a apărut în 1887, noua limbă a atras o comunitate de vorbitori și a început un proces normal de evoluție/dezvoltare a limbii în interiorul unei comunități, care se folosea în multe medii și a creat o cultură legată de limbă. Două decenii mai târziu s-au născut primii copii care vorbeau cu parinții lor esperanto, primii vorbitori nativi ai acestei limbi. Se poate spune, așadar, că reprezintă o limbă care a fost concepută pentru comunicarea internațională, care mai tărziu a devenit creolă și pentru a ajunge astăzi/în zilele noastre limba unei diaspore de vorbitori de esperanto.

Esperanto a fost creată pe baza vocabularului limbilor indo-europene, scopul ei era sa fie ușor de învățat.Din acest motiv gramatica ei este aglutinativă, o însușire caracteristică limbilor turcice și celor fino-ugrice , nivelul profund este izolant, ca în chineza mandarină și vietnameză. Asta înseamnă că morfemele ei pot fi folosite drept cuvinte independente. Are o gramatică complet regulată și permite formarea unui mare număr de cuvinte prin combinarea de radicali/rădăcini lexicale și aproximativ patruzeci de afixe.(De exemplu se pot forma cuvinte din rădăcina san- (sănătos) ca malsana (“bolnav”), malsanulo (“persoană bolnavă”), gemalsanuloj (“oameni bolnavi de ambe sexe”), malsanulejo (“spital”), sanigilo (“remediu”), saniĝinto (“persoană care s-a însănătoșit”), sanigejo (“stațiune”), malsaneto (“indispoziție”), malsanego (“boală gravă”), malsanegulo (“persoană grav bolnavă”), sanstato (“stare de sănătate”), sansento (“simțindu-se sănătos”), sanlimo (“limită a sănătății”), malsankaŭzanto (“patogen”), kontraŭmalsanterapio (“terapie/ procedură de vindecare”)…) Principalele părți componente ale vorbirii (substantive, verbe, adjective și adverbe) au terminații fixe, care indică mereu funcția în propoziție. Reglularitatea o face ușor de învățat/însușit, și capacitatea de a forma/alcătui într-un mod/fel simplu și sistematic noi cuvinte, o face una dintre cele mai productive limbi cu un număr potențial nelimitat de cuvinte. Este capabilă/în stare să exprime toate ideile sau relațiile/raporturile noi. De exemplu, este posibil să se scrie un roman despre locuitorii ficționali/virtuali de pe Marte/marțieni în formă de masă și să-i numească tablo (“masă”) , tablino (“masă feminină”), tablido (“copil de masă”)…Ne putem imagina un aparat/instrument, care simplifică viața sexuală și este numit sekssimpligilo ("simplificator de sex"), un bărbat care merge în spate este (inversmarŝanto, “mergător în spate”), un remediu contra dogmatismului(maldogmigilo, “dedogmatizator”) usw.

Istorie

  • 1878

    Prima versiune primitivă a limbii Esperanto, pe care Zamenhof o numește Lingwe Uniwersala este completată. Ea se deosebește totuși considerabil față de limba modernă Esperanto.

  • 1887

    Cu ajutorul soției sale, Zamenhof publică Unua Libro, cartea, care introduce esperanto modern.

  • 1889

    Prima revistă esperanto, La Esperantisto, se publică la Nürnberg și se întemeiază primul club Esperanto.

  • 1905

    Prima Universala Kongreso (Esperanto-congres mondial) are loc la Boulogne-sur-Mer cu 688 de participanți.
    Fundamento de Esperanto se publică.

  • 1908

    Universala Esperanto-Asocio (UEA), Esperanto-Uniunea mondială se întemeiază.

  • 1954

    UNESCO stabilește relații cu asociația mondială a esperanto. Prima rezoluție UNESCO.

  • 1985

    A doua rezoluție UNESCO. UNESCO încurajează membrii ONU să preia Esperanto în programele școlare.

  • 1987

    6000 de esperantişti sunt prezenți la al 72-lea congres mondial de Esperanto , la Varşovia, pentru a marca centenarul limbii.

  • 2002

    lernu! e lansat - cel mai mare site dedicat învățării limbii esperanto, gratis.

  • 2008

    Versiunea Esperanto a Wikipediei - cea mai mare enciclopedie online - atinge un număr de 100.000 de articole.

  • 2009

    Este posibil ca examenele internaționale Esperanto să fie susținute la trei niveluri (B1, B2, C1) și să să evalueze la 4 competențe de bază: Înțelegerea mesajului scris și audio, înțelegerea scrisă și orală, conform Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi: (CECRL).

  • 2012

    Google Translate preia Esperanto ca fiind a 64-a limba a sa.

Sistemul de scriere și pronunție

  • a
  • b
  • c
  • ĉ
  • d
  • e
  • f
  • g
  • ĝ
  • h
  • ĥ
  • i
  • j
  • ĵ
  • k
  • l
  • m
  • n
  • o
  • p
  • r
  • s
  • ŝ
  • t
  • u
  • ŭ
  • v
  • z

Esperanto se citește așa cum se vorbește. Fiecare literă se pronunță mereu la fel, același sunet se exprimă mereu prin aceleași lietre, iar intonația cade mereu pe penultima silabă. Diftongii precum aŭ, eŭ, oŭ sau aj sunt considerați ca o silabă.

Câteva litere speciale din esperanto cu o transcriere germană : ĉ = tsch, ŝ = sch, ĝ = sonor dsch ca în junglă/Dschungel, ĥ (ch ca în ach), ĵ = sonor sch ca în Journal.

Gramatică

Toate substantivele se termină în -o: tabl-o (masă), lamp-o (lampă), hom-o (bărbat).

Toate adjectivele se termină în -a: bela (frumos), granda (mare), malgranda (mic).

Toate verbele se termină în -i: havi (a avea), iri (a merge).

La timpul prezent ele se termină în : mi manĝas (eu mănânc ), li manĝas (el mănâncă ), ili estas (ei/ele sunt), mi estas (eu sunt), ŝi estas (ea este).

Terminația de trecut este -is. Câteva exemple: li lernis (el invăța), ili estis (ei/ele erau), homo estis (un bărbat era), li manĝis (el mânca ).

Terminația formei de viitor este -os, ce de ex.în mi lernos (eu voi învăța ), Marko sidos (Marko se va așeza ).

Suplimentar la nominativ există și o terminație la acuzativ, care se folosește atât la singular, cât și la plural: -n, de exemplu. Mi vidas aŭton. Aŭton mi vidas. (Eu văd o mașină ).

Prin acuzativ ordinea cuvintelor este liberă.

Pluralul substantivelor și adjectivelor se formează prin terminația -j, care se adaugă după terminație -o sau -a: libro (carte), libroj (cărți).

Există aproximativ 40 de prefixe și sufixe, care ajută la formarea de noi cuvinte. Printre cele mai frecvente se numără prefixul mal-, care inversează semnificația unui cuvânt. În acest mod din bona (bun) antonimul malbona (rău), și din bela (frumos) devine malbela (urât).

Sufixul -ul înseamnă 'persoană', astfel grandnazulo = persoană cu nasul mare. Sufixul-in formează varianta feminină grandnazulinoj (femei cu nasul mare).

Singular Plural
Nominativ Acuzativ Nominativ Acuzativ
Articol (Un/o) - / la - / la - / la - / la
Adjectiv (Mare) granda grandan grandaj grandajn
Substantiv (Lup) lupo lupon lupoj lupojn

Există două portale importante pentru a învăța limba. Un site general este www.lernu.net, în timp ce www.edukado.net se adresează în principal profesorilor.

Wikipedia în Esperanto:(link)

Cuvinte tematice

Expresii idiomatice sau proverbe tradiționale sau amuzante

--> -->
Înapoi la început