Letonă

Latviešu valoda

Numărul vorbitorilor nativi

în jur de 1.7 milioane de oameni

Limbă oficială în

Republica Letonă, UE

Limba în diaspora

SUA (100,000), Irlanda (50,000), Marea Britanie (40,000), Canada (28,000), Brazilia (25,000), Rusia (20,000), Australia (20,000), Noua Zeelandă (20,000), Lituania, Estonia, Ucraina, Belgia

Alfabet
33 litere

Cazuri gramaticale
7

Cod lingvistic
lv, lav

Tipologie lingvistică
flexionar , SVO

Familie lingvistică
Indo-europeană, ramura baltico-slavică, grupul baltic, subramura baltică de Est

Numărul dialectelor
Trei dialecte: livonian, mediu (baza limbii literare) şi superior

Cel mai lung cuvânt

pretpulksteņrādītājvirziens

Mişcare contrară acelor ceasornicului

Cuvânt sau propoziție ciudate

trīsšķautņains

triedru

e foarte dificil de pronunțat

ieeja

intrare

într-o anume măsură nu are consoane

Istorie

Limba leton este una dintre cele două limbi încă vii în familia baltice orientală a limbilor indo-europene. Spre deosebire de limba lituaniană, letona nu are păstrate multe forme arhaice.

Cercetările arată, că limbile baltice s-au separat în sec.X înainte de Hristos ca ramură distinctă de alte limbi indo-europene. Limbile baltice estice s-au separat în jurul sec V. înainte de Hristos de cele vest baltice. Diferența între lituaniană și letonă a început în sec.IX-XI, chiar dacă au continuat sa fie considerate dialecte ale aceleași limbi pentru o lungă perioadă.

Gramatică

Ordinea cuvintelor/topica în propoziție este liberă, ea depinde de cuvântul care are în propoziție cea mai puternică relevanță/ are sensul cel mai important. De exemplu propoziția"Este apă în pahar" se construiește astfel: Glāzē ir ūdens, și "Apa este în pahar" așa: Ūdens ir glāzē. Letona nu are niciun articol, pentru aceasta adjectivele au insușiri definite sau nedefinite.

Substantivele exprimă în letonă categoriile gen, număr şi caz. Există şapte cazuri:

	Masculin			Feminin
Singular
Nominativ	Draug-s prieten	Vēj-š vânt	Kuģ-is vapor	Liep-a tei(copac)	Pas-e paşaport
Genitiv	Draug-a	Vēj-a	Kuģ-a	Liep-as	Pas-es
Dativ	Draug-am	Vēj-am	Kuģ-im	Liep-ai	Pas-ei
Acuzativ	Draug-u	Vēj-u	Kuģ-i	Liep-u	Pas-i
Instrumental	Draug-u	Vēj-u	Kuģ-i	Liep-u	Pas-i
Locativ	Draug-ā	Vēj- ā	Kuģ-ī	Liep- ā	Pas-ē
Vocativ	Draug-s!	Vēj-š!	Kuģ-i!	Liep-a!
Plural
Nominativ	Draug-i	Vēj-i	Kuģ-i	Liep-as	Pas-es
Genitiv	Draug-u	Vēj-u	Kuģ-u	Liep-u	Pas-u
Dativ	Draug-iem	Vēj-iem	Kuģ-iem	Liep- ām	Pas-ēm
Acuzativ	Draug-us	Vēj-us	Kuģ-us	Liep- as	Pas-es
Instrumental	Draug-iem	Vēj-iem	Kuģ-iem	Liep- ām	Pas-ēm
Locativ	Draug-os	Vēj-os	Kuģ-os	Liep- ās	Pas-ēs

Adjectivele se declinări după gen, număr şi caz, de aceea se acordă cu substantivul la care se referă.

Adjectivele letone au particularitatea de a avea forme lungi şi scurte.

Verbele în letonă exprimă modul acțiunii(Activ/pasiv), timpul (trecut, prezent,viitor) şi modul și pot fi conjugate după persoană şi număr. La acestea verbele au numeroase forme de participiu.

Exemple principale

ziedošs koks
Copacul înflorit
noziedējis koks
Un copac desfrunzit
lasāma grāmata
cartea care e citită
izcepta maize
pâine prăjită
viņš iet domādams
El merge în timp ce reflectează

Sistemul de scriere și pronunție

Alfabetul modern leton are 33 de litere.

Vocalele pot fi în letonă lungi sau scurte. Atât sunetele scurte cât și lungi sunt independente și pot fi diferite după cuvânt sau forma acestuia, de ex:: kazas - capre, kāzas - nuntă, kase - casă, kasē - în casă. Vocalele accentuate și cele neaccentuate se pronunță identic. Lungimea vocalei se exprimă în letonă printr-un macron(semn al lungimii) pe literă.

Diftongi: ai, ei, ui, o [uo], au, ie. Semiconsoana j poate forma după vocale diftongi, de ex: klajš [klaiʃ] “plin”, zvejnieks [zveinieks] “pescar”, šuj [ʃui] “a coase”. Și consoana v poate forma un diftong, de exemplul: tev [teu] “pentru tine”.

În letonă literele Ļ ļ, Ņ ņ, Ķ ķ, Ģ ģ denumesc patru consoane moi. Consoanele sonore se pronunță mut can apar direct în fața celor mute. Terminațiile cuvintelor consonantice: -ds (gads = an) și -ts (lakats = batistă) se pronunță obișnuit [ts] , -žs (spožs = luminos), -šs (svešs = străin) ca “sch”. Consoanele sonore la sfârșitul unui cuvânt se pronunță mereu sonor.

Letona, cu puține/câteva excepții are accentul fix la început(pe prima silabă). Există trei tipuri de accent tonic/tonuri: plat (stieptā), descendent (krītošā) și întrerupt (lauztā intonācija). De exemplu loks ([luõks], ceapă de primăvară), loks ([lùoks], arc), logs ([luôgs], fereastră).

Consoanele letone pot fi sonore sau surde, dure sau moi, fiecare după unde și cum sunt articulate, ele pot dispune de însușiri diferite.

Dialecte

Există trei dialecte în limba letonă:

Sursa: Wikimedia Commons

Formule de politețe

Ca formulă a politeții pentru o persoană se folosește pronumele persoana II- a plural și forma verbalăJūs ("Voi").

O formulă de politețe oficială este folosirea numelui de familie al unei persoane la genitiv și cuvintele kungs (domn) oder kundze (doamnă), de exemplu: Kļaviņa kungs, Liepas kundze. Aceeași construcție se folosește,când se/te adresează persoanelor cu funcții de conducere, de exemplu: prezidenta kungs, ministres kundze.

"Tu" se folosește în mod obișnuit, când te adresezi părinților ."Voi" se folosește încă uneori în sate. Prenumele se folosește în situații mai degrabă informale, în timp ce numele de familie este utizatori la ocazii/situații formale.

Un lucru interesant, letona nu are cuvinte injurioase puternice. Cine are chef să înjure , trebuie să folosească cuvinte peiorative ca īkstoņa (“cusurgiu/cârcotaș”) sau cuvinte din rezerva bogata a limbii ruse sau engleze.

Lingvopedia